Despre arena “Eugen Popescu” de la Târgoviște au curs, deja, la modul figurat, râuri de cerneală. Propagandă, frustrări și mai ales speranțe, exprimate într-o pseudo lume a lui Gutenberg, toate la un loc, au făcut ca despre stadionul de la Târgoviște să se scrie și, mai ales, să se comenteze aproape interminabil în ultimii 3 ani, mai bine spus cam de prin iulie 2019, adică de atunci de când vechea arenă “Eugen Popescu” a încetat să mai existe. Stadionul a fost demolat parțial, la acea vreme, de administrația locală, cu promisiunea (inițial) ca în 10 luni o noua arenă să “răsară” la Târgoviște. De promis, au promis, ce e drept…
Aproape 3 ani mai târziu, de la momentul iulie 2019, mai exact în 7 mai 2022, arena de la Târgoviște este încă departe de momentul în care va fi finalizată. Despre odiseea stadionului târgoviștean, o simplă căutare în spațiul Valahia Media, după cuvântul “stadion”, vă va conduce către un istoric nonexhaustiv al acestei povești ( pentru cine are chef să vadă ce și cum), o poveste încă nefinalizată, dar încărcată de multe, prea multe, promisiuni neonorate.
Între timp, la Târgoviște, istoria va fi consemnat câteva “recorduri”. Pe stadionul târgoviștean, un gazon nou-nouț, reconstruit după metode de secol 21, se spune, așteaptă de vreo 2 ani să joace cineva “pe iarba verde de acasă”. Nimeni nu a jucat însă aici, “carul”, ca și în alte cazuri, a fost pus “înaintea boilor”, adică au construit gazonul și l-au întreținut (costuri inutile) vreme de doi ani, fără ca, de jur împrejur, construcțiile să se fi încheiat. În orice colț al lumii normale, un gazon se așterne la finalizarea construcției, ce se ridică de jur împrejur. Dar vorbim de… o lume normală.
Mai nou, se montează instalații de sonorizare, tot în șantier, adică praf, mizerie, în vânt, ploaie și furtună, instalațiile (vezi foto) nefiind protejate în niciun fel. La fel ca în cazul gazonului, iarăși, “carul pus înaintea boilor”.
Toate însă sunt doar “apă de ploaie” în comparație cu problema principală: Echipa locală de fotbal, Chindia Târgoviște, este la un pas să părăsească liga I de fotbal, după 3 sezoane (n.m.– acest articol este scris îniantea meciului Sepsi-Chindia, din data de 8 mai 2022, un meci ce, în eventualitatea în care nu va fi câștigat de târgovișteni, va duce echipa lui Emil Săndoi la barajul de supraviețuire în liga I. Nici victoria nu asigură, matematic, rămânerea în prima ligă). Au fost 3 sezoane în care echipa de fotbal NU A JUCAT NICIODATĂ ACASĂ, PE TERENUL DE LA TÂRGOVIȘTE. O contraperformanță probabil unicat, în fotbalul mondial, în sensul în care, în cazul nedorit al retrogradării, Chindia se va întoarce în fața propriilor suporteri fără ca aceștia să fi avut șansa să își vadă favoriții și acasă, într-un meci de primă ligă, după 3 sezoane de Liga I.
“Au fost probleme cu banii, ca peste tot”, este sloganul favorit al celor ce și-au asumat finanțarea, atât în ceea ce privește echipa de fotbal cât și a proiectului pentru stadion. Probabil că afirmația este adevărată, dar problema invocată, de CJ Dâmbovița și Primăria Târgoviște (n.m.– entitățile ce susțin financiar echipa, teoretic măcar, alături de banii de aici mai venind și drepturi de televizare a meciurilor, până în 2 milioane de euro.Administrația locală târgovișteană implementează și proiectul de reconstrucție a stadionului, din fonduri proprii, bani împrumutați bancar, de fapt), pentru cei ce nu știu, adică cea cu banii alocați, este că aceștia sunt mulți, foarte mulți și gestionați cu “lejeritate”. Ca de obicei însă, atunci când în joc sunt fonduri publice, gestionarea eficientă a acestor fonduri este cu adevărat problema, eufemistic vorbind.
Spre exemplu, Primăria Târgoviște are o problemă de vreo 6 milioane de lei (cheltuire nejudicioasă cel puțin), problema creată chiar prin firma proprie, SC Municipal Construct SA, cu care Primăria Târgoviste se judecă prin instanțele dâmbovițene. Cu alte cuvinte, Primăria Târgoviște se dă pe sine în judecată, dar prin entitatea SC Municipal Construct ( societate la care este unic acționar). În același timp, tot primăria Târgoviște, se poate spune, ia dintr-un buzunar și bagă în altul, printr-o majorare de capital la SC Municipal Construct, de 2 milioane de lei (în 2022, luna aprilie) tocmai pentru că cei de Municipal Construct “s-au obosit” prea mult pentru construcția stadionului ( oboseală de vreo 11 milioane de lei doar în 2021) și au acum nevoie de lichidități financiare, pentru achiziții noi, probabil. Atât de tare “s-au obosit”, cei de la Municipal Construct, încât au trecut 3 ani de când au demarat lucrările, la un proiect ce era anunțat că va dura 10 luni, până va fi finalizat.
Pe de altă parte, CJ Dâmbovița, al doilea “sponsor” al celor de la Chindia ( ce nu are legatură cu stadionul “Eugen Popescu”, financiar vorbind) nu pierde nicio ocazie de a inventa modalități prin care, în vremuri de criză și cu probleme de disponibil financiar peste tot, se spune, să pompeze bani către echipa de fotbal. La o primă strigare, doar în 2022, de la CJ Dâmbovița, au ajuns în conturile celor de la Chindia, în doar 4 luni, 1,7 milioane de lei ( n.m.- un ajutor financiar acordat în ianuarie 2022, de 1 milion de lei, cotizația de 200.000 de lei plătită în martie, în calitate de acționar în strucura AFC Chindia, plus încă 500.000 de lei, oferiți printr-un program de sprijinire a sportului de performanță din Dâmbovița, în aprilie, un program inventat special pentru cei de la Chindia, un program la care se putea înscrie orice structură sportivă din Dâmbovița, dar care a fost <desenat special> pentru echipa de fotbal, de forumul suprem al administrației dâmbovițene).
În “două vorbe” cam așa se prezintă situația de la Târgoviște, stadion plus echipa de fotbal. Care sunt costurile totale, cu reabilitarea stadionului? Este greu de spus. Cât a fost finanțarea asigurată din fonduri publice, din Dâmbovița? CJD și Primăria Târgoviște, in cei 3 ani de liga I ai celor de la Chindia, se va spune, de către suporteri, că au alocat insuficient. Oricum fotbalul este un sac fără fund. Cei care nu au legătură cu fotbalul vor spune, cu siguranță, că sunt mult prea mulți bani alocați oricum. Beneficiile, pe de altă parte, la modul general, comunitar, sunt aproape zero, în condițiile în care “minunea” de la Târgoviște aduce doar recorduri negative, momentan.
1 Reply to ““Minunea” de la Târgoviște – Stadionul unde nu a jucat nimeni, de 3 ani, se pregătește să intre în “istorie”. Nu, nu e de bine”