În data de 8 aprilie 2026 s-a încheiat mandatul de președinte al României, atribuit lui Nicușor Dan. Nu a durat mult, nici măcar un an, dar, la fel ca în alte cazuri deja celebre, în România cel puțin, Șeful Statului s-a declarat “învins de Sistem”. Chiar dacă nu a spus-o cu cuvintele astea.
Votat, în principal, doar pentru a reforma statul, și, mai apoi, de aliați de conjunctură (PSD-ul și UDMR-ul), pentru a nu lăsa ultranaționalismul psihotic să preia hățurile unei țări și așa devalizate de socialiștii de caviar și liberalii de conjunctură, Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni și cu “votul ultimei speranțe”. Adică votul acela al celor ce au văzut, de prea multă vreme, cum societatea civilă este strivită de interesele transpartinice ale găștilor de tip mafiot, ce au acaparat Statul.
Dan a fost, încă o dată, ultima speranță a Reformei Statului, a întorcerii spre normalitate. A fost! Până în data de 8 aprilie 2026. Apoi, de ieri, deși semnalele erau de mai multă vreme, Nicușor Dan a devenit fost președinte al României. Nu formal și instituțional. Nu. Nicușor Dan a rămas la Cotroceni și, probabil, va mai fi președinte încă 4 ani, își va încheia mandatul, mai ales că a bătut palma cu Sistemul, cel pe care se angajase să îl reformeze. O idee pe care mulți au îmbrățișat-o și, în concluzie, au și dat votul către Nicușor.
Ieri, Nicușor Dan, le-a risipit și ultimele speranțe. Toți, dar toți cei care l-au susținut inițial, au fost loviți de decizia președintelui României de a accepta, aproape fără cârtire, varianta PSD de numire a procurorilor șefi (8 din 9 propuneri acceptate, în ciuda unor avize negative din partea CSM și a obiecțiilor, nenumarate, din restul societății). “Am făcut-o cu capul meu”, spune Nicușor, dar, de numit, a numit ceea ce a vrut PSD-ul. Sistemul, de fapt. Nicușor nu a avut nicio obiecție, de fapt s-a apucat să îi certe pe toți cei care au avut obiecții.
Pentru stablitatea Statului, sugerează Nicușor. Tot pentru stabilitate a Statului va numi și șefii din servicii, oameni de partid, ai cui trebuie, probabil. Tot din capul lui, va spune, probabil. Tot pentru stabilitatea Statului. Va accepta, probabil, și îndepărtarea lui Bolojan, dar și un premier numit de PSD.
Ne-a mai spus Nicușor Dan că el plătește, la proximele alegeri prezidențiale, dacă a greșit procedând așa, pentru că, nu-i așa, pierde votul publicului său. Nu, nu-i așa, l-a pierdut deja. Ne-a mai spus Nicușor că noi, ceilalți, nu plătim cu nimic, dacă am greșit în decizii, si că suntem, într-un fel, fără responsabilități, că presa, formatorii de opinie, societatea civilă, doar dau din gură, iar dacă iau decizii greșite, nu plătesc vreodată. În consecință, sugerează fostul președinte al României – din punct de vedere moral “fost”- ar fi cazul să ne mai abținem și să învâțăm ce înseamnă responsabilitatea declarațiilor. Cu alte cuvinte, să învățăm de la el.
Am învățat, nicio grijă. Dar nu de la Nicușor Dan, ci pe propria piele. Că sunt consecințe, atunci când, în mod real, te lupți cu Sistemul. Ohoo, și încă ce consecințe. Aproape că e și jenant să le amintești, având în vedere că șeful Statului, cel care plecase la drum ca ultima speranța a reformei Statului, le spune celor ce au investit în această ultima speranță că nu mai are nevoie de ei, că știe el mai bine ce și cum. Și că, de fapt, Sistemul e bun, că nu e nevoie de Reformă, că stabilitatea e mai importantă, că…. e la la fel ca la predecesorul său, de fapt.
D-aia zic că, Nicușor Dan, și-a încheiat mandatul de președinte al României, în data de 8 aprilie 2026. Restul, de acum înainte, sunt doar amănunte contabile și administrative, un fel de count-down birocratic, până la… următorul.
Tic-tac, tic-tac…