În 2021, după pandemie, UE punea la bătaie cam 672,5 de miliarde de euro, pentru ceea ce s-a numit Mecanismul de Redresare și Reziliență Europeană. Adică un program pentru a combate efectele pandemiei, asupra tuturor, ca economii statale mai mult, totuși. Fiecare țară membră a UE avea posibilitatea, în funcție de nevoie, să se înscrie în Mecanism, cu proiecte de dezvoltare, ce urmau a fi finanțate în limita celor 672,5 de miliarde de euro. Totul condiționat de reforme, acolo unde era cazul, pentru alinierea la standardele UE.
Ei bine, România s-a “anunțat” cu o cerere de 29,2 miliarde de euro, prin PNRR (Programul Național de Redresere si Reziliență) împrumuturi (cu dobândă, pe termen lung, de doar 1%) și, cel mai important, granturi, adică cu adevărat bani gratis de la UE, la această categorie fondurile fiind nerambursabile. Cele două cam în proporții egale.
Foto: Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, la acea vreme, vizită în Dâmbovița, în mai 2023, pentru a vorbi de debutul lucrărilor la DN 7, un proiect implementat cu fonduri europene și care avea să aibă nenumărate probleme, ulterior. Grindeanu a fost unul dintre cei care, inițial, a criticat PNRR-ul, spunând că România ar fi trebuit să obțină mai mult decât cei 29 de miliarde de euro. La final , din suma de 29 de miliarde de euro, doar o treime din bani avea să fie accesată, restul de bani fiind pierduți sau blocați, prin refuzul (în principal) partidului condus de Sorin Grindeanu de a da undă verde reformelor prevăzute în PNRR.
Patru ani mai târziu, adică prin 2025, din cauza, în principal, incompetenței, una dublată, însă, de rea credință (n.m.– reformele au fost refuzate cu obstinație de factorii de decizie din România, chiar dacă, declarativ, au fost de acord cu ele, în practică, pierderile înregistrate de toți sinecuriștii de partid, plantați în functii publice, dar și de oamenii sistemului politico-administrativ, prin aceste reforme, au făcut ca acestea să nu aibă nicio șansă să fie aplicate, preferându-se, pur și simplu, varianta pierderii a miliarde de euro, decât reforma) România a renunțat la aproape 9 miliarde de euro, din valoarea inițială a PNRR. Valoarea totală râmânând, în 2025, de doar 20,1 miliarde de euro.
Din suma de 20,126 miliarde de euro negociată în 2025, pentru PNRR, de România, s-au atras, până în august 2026, aproximativ 13 miliarde de euro. Cu doar aproximativ două săptâmâni înainte de finalizare programului – 31 august 2026 – existând riscul, major spun unii, ca România să mai piardă alte 2, până la 7 miliarde, de euro, bani gratis sau aproape gratis, de la UE.
De la 29 de miliarde teoretice, în 2021, am ajuns la o “absorție” reală de abia 13 miliarde, în 2026, adică sub jumătate din sumă, cu doar câteva săptămâni înainte de închiderea programului (n.m.- închiderea tehnică are loc la final de august, iar închiderea financiară prin decembrie 2026, moment până la care, după august 2026, se mai pot face cereri de plată, pentru ce s-a realizat).
Nimeni, dar chiar nimeni, nu recunoaște că ar avea vreo vină în pierderea a atâtea miliarde de euro (29 minus 13 rezultă un deficit de 16 miliarde de euro, pentru România).
Chiar și așa, distribuția investițiilor rămase este departe de a fi măcar uniformă. Unii înțelegând, totuși, cu un minut mai devreme decât alții, că niște fonduri prin PNRR pot să creeze măcar imaginea de gospodar al locului, acolo unde sunt atrase. Iar asta oricât de falsă ar fi o asemenea percepție, pentru că, de fapt, mulți dintre “campionii atragerii de fonduri” nu au făcut decât să aplice pentru a investi în inutilități, dar unele cu aparență de proiect serios. Și, în plus, și la lucrurile de impact asupra comunității, nu au făcut mare lucru, în afară de înscrierea în niște programe naționale, unele cu bani gratis de la UE. Foarte adevărat, alții au refuzat să facă până și asta.
Foto: “Proiecte de succes” prin PNRR, în Dâmbovița, respectiv dotarea cu aparatură a unor unități de învățământ. Deși progresul tehnic este apropiat de 100%, la capitolul “progres financiar” valoarea este de 0%, iar asta pentru că nu am primit, încă, banii gratis de la UE, România neîndeplinindu-și și partea de reforme, ce se angajase să o facă, pentru a putea accesa fondurile din PNRR
Desigur că nu mai vorbim acum de celebrele terenuri de sport construite în pantă, de altă dată. sau de școlile construite unde nu mai există niciun copil. Acum, inclusiv prin PNRR, după ce că nu au fost în stare să atragă fondurile gratis de la UE, ce au atras se dovedește, de multe ori, inutil, dar în 1000 de moduri diferite de ce a fost până aum, la atragerea de alte tipuri de fonduri europene.
Foto: Insulă ecologică de colectare separată a deșeurilor, la Târgoviște, după implementarea proiectului cu fonduri PNRR
La Târgoviște, spre exemplu, un caz celebru, probabil, este cel al așa numitelor insule ecologice de depozitare a deșeurilor.
1,38 milioane de euro...pentru nimic!
Este, în unele locuri, chiar mai rău ca înainte, adică fără proiectul european implementat prin PNRR, din punct de vedere al colectării deșeurilor. Despre colectare separată, supraveghere video, acces cu cartelă pentru depozitare, nici nu are sens să mai întrebați. Toate erau prevăzute în proiectul inițial, unul care apare ca finalizat în proporție de 100%, pe site-ul MIPE, la secțiunea dedicată PNRR. Toate amănuntele amintite anterior NU s-au regăsit, însă, și la finalizarea proiectului. Straniu fiind inclusiv faptul că nimeni nu a sesizat eșecul total al acestui proiect, inclusiv eșecul de implementare.
În teren…un dezastru inutil.
Foto: Bloc reabilitat prin PNRR, la Târgoviște
Alte proiecte implementate prin PNRR au dat naștere, de-a dreptul , unor controverse inimaginabile. Celebrele reabilitări termice ale blocurilor, prin PNRR, au însemnat contribuții apropiate de zero ale asociațiilor de proprietari. Importantă era rapiditatea cu care fiecare astfel de asociație s-a înscris la finanțare și, cel mai important, pe cine a decis să bage la finanțare, mai întâi, fiecare administrație locală în parte. Unii au prins loc în PNRR, iar alții nu, astfel că aceste reabilitari de imobil se fac, pe bani grei, din partea proprietarilor de apartamente, prin alte tipuri de proiecte, fapt ce, inevitabil, a atras nenumărate comentarii și frustrari, mai mult sau mai puțin îndreptățite. Și la Târgoviște se întâmplă exact același lucru, iar asta pentru că și aici a fost speculată oportunitatea de finanțare din PNRR. Corectă atitudine, dar doar până la un punct, având în vedere că bugetul local nu ar fi suportat niciodată astfel de investiții. Finalitatea insă, lasă, dacă nu de dorit, măcar loc pentru multe întrebari fară răspuns, în ceea ce privește modul de selectare a proiectelor pentru PNRR și, ulterior, a lucrăriilor efectuate în diferite alte tipuri de programe de finanțare, a reabilitarii energetice a imobilelor.
La o analiză simplistă, în Dâmbovița, PNRR, conform MIPE, a însemnat un total de 433 de proiecte (76 de localități) și 228, 5 milioane de euro. Nu toți acești bani, însă, vor fi atrași, până la finalul din august 2026, iar asta pentru că multe proiecte nu vor fi implementate, avânt grad de proges tehnic de 0% și acum, adică în august 2026.
De departe, la Târgoviște ar trebui să vină cele mai mari sume din Dâmbovița, prin PNRR, un total de aproximativ 87 de milioane de euro. după cum spuneam. Însă doar teoretic.
Multe dintre proiectele de la Târgoviște nu vor fi implementate, iar asta pentru că figurează cu progres tehnic de 0% și acum, adică în august 2026, imposibiil deci de a recupera acest handicap. Primele 4 proiecte ca valoare, de la Târgoviște, dintre cele implementate prin PNRR, figurează cu grad de progres tehnic de 0% în statisticile de la MIPE, chiar și în august 2026. Două dintre acestea fiind proiecte private (vezi mai jos)
În teorie, tot private sunt și proiectele de la Universitatea “Valahia”, implementate prin PNRR. Toate de multe milioane de euro și niciunul cu progresul tehnic mai mare de 7%, în august 2026. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, alte proiecte ratate, alți bani pierduți (vezi mai jos proiectele în cauză, așa cum apar ele identificate pe site-ul MIPE, la secțiunea dedicată PNRR).
Foto: Sediu Univ. “Valahia” din Târgoviște
Probabil că cel mai de “răsunet” proiect implementat prin PNRR (și) în Dâmbovița este cel al microbuzelor școlare. Achiziționate însă la suprapreț. Un subiect ce a ajuns și în atenția Parchetului European. Adică un subiect aflat încă în… analiză europeană.
Trăgând linie și adunând, din multe puncte de vedere, prea multe chiar, totalul dă…cu minus!
Mulți vor spune că e bine că se face. Așa e, ar fi fost mai rău dacă nu se făcea deloc, dar, în același timp, ar fi fost cu mult mai bine, dacă implementările de proiecte PNRR se făceau altfel. Mai serios, mai pentru comunități, cu adevărat, nu doar declarativ și electoral.
(Va urma)