CCR dă liber la mărit salarii. Cine sunt “campionii veniturilor”, din administrația dâmbovițeană, și cât câștigă!

În urmă cu nici 24 de ore, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat definitiv o altă controversă românească, ce persista încă din septembrie 2022. Salariile aleșilor locali (n.m.- primari, președinți de consiliu județean, viceprimari, vicepreședinți de consiliu și, prin extensie, toți funcționarii publici, cei ale căror salarii sunt raportate la nivelul salarial al viceprimarului sau vicelui de CJ) vor crește cu până la o valoare de 2000 de lei lunar (brut).

Imagine de Arhivă ( Parlamentul României)

Legea a fost adoptată pe 27 septembrie 2022, de plenul Camerei Deputaţilor, iar în luna octombrie a fost atacată la CCR, de USR, acțiunea fiind susținută și de deputaţii Forţa Dreptei. ( amănunte de la momentul inițial al votării legii, aici- Valahia Media). Argumentul atacării legii la CCR și invocarea neconstituționalității era unul cât se poate de temeinic: Nu a fost făcut niciun calcul de cost, iar sursa de finanțare nu a fost prevăzută nicăieri. Existând riscul ca, așa cum s-a mai întâmplat, administrațiile locale să majoreze salarii (inclusiv la funcționarii publici) dar să nu aibă de unde să le plătească. Sau, și mai rău, să se stopeze procese de dezvoltare locală, investițiile mai bine zis, pentru ca fondurile să fie dirijate către plata acestor salarii mărite nejustificat.

De fapt, întreaga schemă este doar un gest politic, justificat doar de dorință celor din alianța de guvernare de a își păstra “bunăvoința” aleșilor locali (n.m. cei mai mulți oricum sunt ai lor, peste 95% dintre aleșii locali din România sunt de la PSD , PNL și UDMR, adică cei care au inițiat legea) și pentru următorul rând de scrutine, cel din 2024.

Prin gestul celor de la CCR ( n.m.– decizia judecătorilor constituționali a fost de 8-1, în favoarea respingerii solicitării celor de la USR) s-a statuat că nu mai există, de fapt, nicio regulă și disciplină financiară, atunci când este vorba de banii publici.

Foto: Date aferente anului 2021 (Sursa:- portalul declarațiilor de avere-CJ Dâmbovița)

Practic, orice șmecherie financiar-politică poate primi avizul de “bună-purtare” din partea CCR, atâta timp cât cei ce fac legile au grijă să nu se atingă de privilegiile celei mai privilegiate caste din România (Cea a magistraților, desigur. Pentru cei ce se îndoiesc de acest lucru, iată cum arată o pensie specială a unui magistrat, pensionat în floarea vârstei . <vezi mai sus, foto> ; Peste 8800 de euro lunar, adică peste 100.000 de euro anual; Cazul amintit este din Dâmbovița).

Curtea Constituțională a României (CCR)

După o serie de amânări a sentinței în privința constituționalitații legii de mărire a salariilor din administrația locală, CCR, ce a vrut, probabil, să dea impresia că analizează temeinic si nu se pripește cu luarea deciziei, a hotărât, în 28 februarie 2023, ceea ce era de așteptat.

Adică: Se poate!, așa cum se poate și cu pensii speciale pentru magistrați, în continuare, deși toată lumea urlă că nu este normal. Iar în acest “toată lumea” am inclus de la UE, la specialiști în domeniul dreptului sau economiei și până la orice român ce poate gândi nealterat de propagandă partinică.

Legea, votată în septembrie 2022, va intra în vigoare imediat ce va fi promulgată de președintele României (acesta este parcursul legal). Iată ce însemnă, în cifre și numere, noua lege:

Foto de Arhivă ( sediu Primăria Târgoviște)

Primarul Capitalei: 12.168 de lei net, iar după majorare ajunge la 13.455 de lei net (+1.280 de lei)

Primar municipiu (precum Târgoviștea): 9.126 de lei net iar după majorare ajunge la 10.091 de lei net (+ 965 de lei)

– Primar oraș mare: 7.312 de lei net iar după după majorare ajunge la 8.073 de lei net (+761 de lei)

Primar de comună: 6.142 de lei net iar după după majorare ajunge la 6.727 de lei net (+585 de lei).

Venituri salariale Corneliu Ștefan , președinte CJ Dâmbovița( aferente anului 2021) Sursa foto: Captură din portalul declarațiilor de avere-CJ Dâmbovița
Venituri salariale Cristian Stan (aferente anului 2021) ; N.m.- sunt cuprinse, cel mai probabil, și sporurile pentru lucru în cadrul proiectelor cu finanțare europeană

De asemenea, măririle se aplică și în cazul CJ-urilor. Spre exemplu, în Dâmbovița, cel mai mare venit lunar, în administrație publică, este cel al președintelui CJ DB și al primarului Târgoviștei (în jurul valorii de 164.000 de lei, anual, în ambele cazuri). Practic, în ambele cazuri, vorbim de venituri salariale de sub 3000 de euro lunar, atât la președintele CJ Dâmbovița cât si la primarul Târgoviștei, la care se vor adăuga, conform noii legi, încă până la 2000 de lei brut, în fiecare lună.

Foto Arhivă: Corneliu Ștefan (stânga) și Cristian Stan, la o conferință de presă, la partid, recte PSD

Că merită sau nu aceste creșteri salariale reprezintă o chestiune ce suportă comentarii mult prea lungi pentru a fi cuprinse în acest material. Un material al cărui scop nu este, oricum, a analiza cazuri particulare. Pe lângă marii beneficiari, vor exista mii de alți beneficiari indirecți, din primării și consilii județene, adică cei ale căror salarii sunt calculate procentual în funcție de salariile vicepreședinților de CJ sau a viceprimarilor localităților (n.m.și aceștia din urmă au majorări salariale în noua lege). Iată o grilă de salarizare de la Primăria Târgoviște , pentru o mai bună înțelegere a mecanismului (o grilă de dinainte de măririle din noua lege).

Ce ar mai fi de adăugat?

  • Poare doar că: Buzunarul mare al Statului e cât se poate de mic, “n-avem de unde”, în cele mai multe cazuri. În vreme ce, atunci când este finanțată armata electorală …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *