Mai toată lumea are o părere – poate e normal- după decizia CCR (n.m.– din data de 11 martie 2025), accea prin care Nenumitul (n.m.– în spațiul Valahia Media) a fost interzis a candida la alegerile prezidențiale din mai 2025. Nu una calificată, părerea, ba din contră, de cele mai multe ori. Spațiul rețelor de socializare, în special, este sufocat de adevăruri distopice, strigate revoluționar pe mii de voci, unele ce spun lucruri total diferite, chiar antagonice de multe ori, dar care, paradoxal poate, converg într-un singur punct (cel al figurii mesianice a unui ciudat, incoerent și incongruent, chiar și cu el însuși).
Foto: Imaginile ce ilustrează acest articol reprezintă capturi ale unei postări din youtube, a celor de la hotnews.ro (videoclipul este realizat la protestul din fața Palatului Parlamentului, unde este și sediul CCR, din ziua de 11 martie 2025)
Gestul era, dincolo de emoțiile partinice, unul ușor de anticipat și, într-o destul de mare măsură, normal, date fiind circumstanțele. Cele cu îndemnurile candidatului și ale simpatizanților săi la anarhie totală, la anularea statului de drept, la interzicerea partidelor, la limitarea exprimării publice, la rebeliune armată, la ieșirea din UE și NATO. Și, din păcate, lista ar putea continua la nesfârșit, aproape. Cu alte cuvinte, motive cât se poate de temeinice pentru a nu lăsa posibilitatea ocupării României de o gașcă de lunatici, la care s-au alăturat, tot din păcate, milioane de oameni, mulți de bună credință, cu frustrări reale, doleanțe și dezamăgiri justificate.
“Am câștigat”, “Normalitatea a învins”, “Am scăpat ca prin urechile acului”, se “aude” frecvent, în spațiul public virtual, dinspre segmentul pro-european, democratic cu adevărat, se zice, cel care NU vrea desființarea partidelor și lapidarea presei tradiționale (n.m.– da, are multe păcate presa asta tradițională, peiorativ deja catalogată astfel, dar asta, partea cu dispariția fizică a celor ce o compun, nu e niciodată soluția). Au dreptate, dar doar parțial:
Normalitatea a câștigat măcar o bătălie, dacă nu războiul, iar de scăpat, ca societate, am scăpat, cel mai probabil, ca prin urechile acului, dar doar pentru moment. Cât despre partea cu “am învins”, s-avem pardon!, n-a învins nimeni. Ba din contră.
România a devenit, momentan cel puțin, ciudatul Europei, locul acela unde se anulează alegeri. Nu mai contează de ce și cât de îndreptățit a fost gestul. Să nu ne mințim, vom trage după noi, economic în primul rând, consecințele gestului, multă vreme de acum înainte (“Ăia, acolo, în România, nu țin cont de reguli, norme sau cutume. Dacă ei nu respectă nici alegerile, cum să ne închipuim că vor respecta orice altceva”, vom auzi, măcar șoptit, pe peste tot, o vreme).
În al doilea rând, sunt niște milioane de oameni, vreo două, dacă socotim doar voturile obținute de Nenumit la primul tur al prezidențialelor, vreo nouă, dacă socotim aprecierile susținătorilor Nenumitului, ce sunt debusolați și bulversați acum. Ce, încă – o bună parte dintre ei – nu au înțeles exact de ce Mesia al lor nu mai are voie să candideze. Nu se chinuie prea tare, nimeni, să le explice. Iar asta pentru că ei sunt folositori doar dacă sunt atangonizați, în continuare, cu restul societății românești. Pentru voturi, evident. Urmează călăritul valului suveranist, din mers, iar asta se vede, deja, la câțiva candidați (măcar), dintre cei care au primit sau vor primi girul de a aspira la un loc în Palatul Cotroceni.
Cu siguranță mulți dintre cei dezamăgiiți, frustrați sau de-a dreptul furioși pe măsura luată de CCR (mai întâi de BEC) sunt neinformați. Alții, pur și simplu, nu vor să știe nimic altceva decât varianta propriului adevăr, iar un alt segment este al oportuniștilor, cei care se pliază mereu pe valul popular, cei care n-au niciodată propriile convingeri, cei care sunt “cu poporul” mereu, dar de fapt se înșurubează în prim-plan, doar pentru a vărsa lacrimi de crocodil, pe umerii Națiunii, în speranța că îi vede cine trebuie și le va asigura, cândva, un loc la “cașcaval”.
Foto: Proteste în fața sediului BEC din București (09.03.2015)
Dincolo de toate aceste categorii, sunt oameni, mulți oameni, ce au venit cu speranța, utopică ce drept, că vor avea parte, în viața asta, nu în următoarea, de ceva bun și pentru ei, și că cineva, care le-a spus că le va face dreptate, chiar le va face dreptate. E o naivitate, știu, aveți dreptate să spuneți asta, dar ei sunt tot acolo. Votează în continuare și sunt gata să se alinieze în spatele următorului Mesia. Unul ce, la fel ca precedentul, le va spune că doar ei contează. Nu au majoritate!, vi se va spune. Poate că n-au, dar după cum merge România – merge mai mult prost, de decenii deja – vor avea. În curând.
Iar asta pentru că, în spațiul carpato-danubiano-pontic, cineva, Țara, zic unii, “te vrea prost”. Iar asta nu de ieri, de azi, ci de decenii. Educația este doar un moft, iar rezultatul este acesta, de acum, din 2025.
În altă ordine de idei, să nu uităm, că 9,4 milioane de oameni au votat, în România, în noiembrie 2024, iar votul acela este ca și cum n-ar fi existat vreodată. L-au șters cu buretele, iar pentru asta nu am am auzit pe cineva să spună că ar trebui cineva să și dea socoteală. Probabil că sunt motive întemeiate pentru gest, cel cu anularea alegerilor (și ar trebui să mai apară, urmând un fir logic al celor întâmplate), dar acestă stare de fapt nu exclude ipoteza de lucru ce ne spune că normalitatea a fost zdrobită până la un nivel irecognoscibil.
Nu de alta, dar, vorba aia cu “cine își ignoră (uită) istoria este condamnat să o repete” poate fi mai actuală ca oricând!
Despre momentul anulării alegerilor prezidențiale din România, din anul 2024, mai multe amănunte pot fi aflate din articolul,de mai jos: