În luna februarie, a acestui an, aminteam (detalii aici-Valahia Media) cum județul Dâmbovița a pierdut aproape 40.000 de locuitori, în ultimii 10 ani (perioada 2011-2021). În același interval, municipiul Târgoviște, adică cea mai mare comunitate umană din Dâmbovița, “reușea” performanța de a pierde 15-16% din populație (mai exact-12645 de locuitori), adică o populație egală cu suma populației din “orașele” dâmbovițene Fieni și Răcari, calculată conform recensământului din 2021. Trecerea între ghilimele a subiectului orașe, în fraza anterioară, are ca motivație faptul că, respectivele comunități, sunt impropriu trecute în această categorie, în urma unor decizii arbitrare, mai mult politice și politicianiste, decizii ce nu-și regăsesc, cel puțin acum, în 2023, nicio justificare în realitatea din teren.
Sunt comunități în Dâmbovița (spre exemplu comunele Crevedia, Dragomirești, Corbii Mari, Cojasca, Potlogi sau Răzvad ) cu o populație mult mai mare, peste 8000 de suflete, decât cea regăsită în orașele amintite anterior. Acesta fiind, evident, doar un criteriu de analiză comparativă, dar cu siguranță unul ce arată că deciziile sunt luate, câteodată, arbitrar și chiar în ciuda intereselor generale ale unei comunități, atunci când vorbim de delimitări admnistrativ-teritoriale și încadrarea acestora într-o categorie de funcționalitate sau alta (comună, oraș sau municipiu).
Cum, în debutul lunii iunie 2023, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița a prezentat și primele rezultate finale ale Recensământului 2021 ( N.M.- a avut loc în 2022, dar a rămas, la nivel de definiție, identificat ca RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR, RUNDA 2021) am considerat necesar a insista cu prezentarea unor date ce arată, dacă sunt <citite> corect, măcar un trend, dacă nu chiar o certitudine. Prima concluzie, și chiar mai mult decât atât, ar fi că la Târgoviște lucrurile arată rău ( social-demografic vorbind și analizând), chiar foarte rău pe alocuri, prefigurând ceea ce, în viitorul apropiat, poate deveni un dezastru social. Adică un subiect ce îndeobște nu prezintă interes, din punct de vedere oficial, acesta, evident, neputând fi manipulat electoral, în favoarea celor ce au pârghiile deciziei. Ba din contră. Dincolo de aceste evidențe, iată care sunt datele ce îngrijorează:
Foto: Subliniat roșu populația rezidentă de la Târgoviște, conform Recensământ 2021 ( grupe de vârstă semnificative)
Dintre cei 66.965 de târgovișteni, de la momentul decembrie 2021, cei mai puțini se regăsesc în categoriile de vârstă 20-24 de ani (2686) și respectiv 25-29 de ani (2572). Cu alte cuvinte, categoria celor ce termină perioada de școlarizare și ar trebui, teoretic, să contribuie la viața economică a comunității ( chiar și studenții ce, tot teoretic, s-ar regăsi în această categorie de vârstă). Practic, conform celor arătate de recensământ, această categorie este cea mai inclinată a “emigra”, în afara spațiului de rezidență (n.m.- pentru comparație, vezi, mai sus, celelalte categorii de vârstă și număr de populație, la Târgoviște).,
Cu alte cuvinte, exodul târgoviștean, relevat de recensământ (minusul de 12.000 de oameni, din ultimii 10 ani) este încă de actualitate. Cea mai numeroasă categorie de târgovișteni este cea din segmentul de vârstă 65-69 de ani (5623 de persoane) și cei din categoria 50-54 de ani (5652 de persoane). Proaspeții pensionari (categorie 65-69 de ani) sunt de două ori mai mulți decât prospeții candidați la intrarea în câmpul muncii (categorie 20-24 sau 25-29 de ani). Un deficit înregistrat și la nivelul întregului județ Dâmbovița, dar nu în aceiași măsură ca la Târgoviște.
Trendul arată că vor fi din ce în ce mai puțini cei care vor susține ( prin contribuții financiare) sistemul de pensii, iar, la Târgoviște, acest lucru este și mai acut decât la nivelul României sau la nivelul județului Dâmbovița, în general. Exodul, tinerilor și foarte tinerilor, de la Târgoviște, este justificat de absența unei oferte atractive, în piața muncii, un lucru probat și de migrarea externă, cu preponderență a tinerilor. Cei care mai rămân atașați, totuși, de locul de baștină, dintre tineri, se îndreaptă către sigurul segment economic rămas atractiv, respectiv fondurile publice. Deci –angajatul la Stat. Un angajament ce presupune însă, de cele mai multe ori, și înregimentare politică (într-o formă soft sau chiar una militantă).
Foto: Târgoviște, “Curtea Domnească”, Arhivă
Populația municipiului reședință de județ din Dâmbovița este, în plus, una din ce în ce mai îmbătrânită, așa după cum arată și datele recensământului, iar acesta este un alt argument în favoarea teoriei dezastrului social. Unul în așteptare măcar, momentan.
Foto: Statistică Recensământ 2021, în Dâmbovița; Subliniat roșu- datele privind rezidenții din Târgoviște (și domiciliul acestora)
Unul dintre contraargumentele folosite pentru a contrazice “pesimismul exagerat al dezastrului social, anunțat nejustificat”, cum este catalogată o astfel de abordare ( una mai curând realistă, decât pesimistă, însă), este cel al reîntoarcerii, pe meleagurui natale, a celor plecați. Fie că vorbim de cei plecați în căutarea unui trai mai bun ( la muncă), fie de cei plecați la studii ( studenții, dar uneori chiar și elevi , deci tineri mai mici de vârstă). O teorie ce este, din păcate… doar o teorie. Tot Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița spune că doar 109 târgovișteni și-au declarat domiciliul în altă țară. iar acest rezultat, anunțat statistic, merită a fi analizat mai pe larg:
Foto: Târgoviște, zona centrală (magazin “Muntenia”) / Arhivă
În teorie, dintre miile de târgovișteni plecați peste hotare, doar 109 s-au arătat interesați (poate nevoiți) a mai înregistra vreo legătură cu locul de baștină. Pentru restul, dezinteresul manifestat, chiar și pentru o simplă înregistrare online, precum cea de la recensământul din 2022, arată, destul de clar, care le sunt intențiile. Cele de nerevenire, mai degrabă, decât cele de revenire, la un temporar și inițial “acasă”.
Vorbim, atenție!, de o categorie de persoane active, cel mai adesea, ce ar putea aduce un plus valoare comunității. Dar, din păcate, comunitatea le-a determinat să aleagă altă variantă. Evident că pentru asta nimeni, vreodată, nu-și va asuma vreo vină (n.m.– este și destul de greu de cuantificat așa ceva, ca să fim cinstiți până la capăt).
Unele date ale Recensământului 2021 reprezintă, poate, cel mai bun barometru social. Unul ce reflectă fără greșeală, dar și fără a putea fi manipulat politic, o stare de fapt. O comunitate păstorită cum trebuie, la modul general, nu doar administrativ, poate deveni atractivă, inclusiv pentru cei ce, la un moment dat, au ales calea exilului. La Târgoviște, tot cu titlu de exemplu, vorbim de mii, probabil peste 10.000 de oameni, ce au ales această variantă. Să nu uităm că în 1992 populația era de peste 90.000 de locuitori. Momentan, adică în 2022, la recensământ, doar 109 persoane și-au declarat domiciliul în altă țară și rezidența la Târgoviște. Pentru restul nu mai există opțiunea reîntoarcerii, cel mai probabil (n.m.- mulți au ajuns să aibă copii ajunși la vârsta la care ei înșiși alegeau calea pribegiei, deci este puțin probabil ca varianta reîntoarcerii să mai fie una viabilă, măcar în teorie). Restul…sunt doar impresii, cel mai adesea motivate electoral.
Revenind la datele finale ale recensământului din 2022, din Dâmbovița, iată încă un motiv de îngrijorare: Măcar minimală:
În Târgoviște sunt, în acest moment, înregistrați cu aproximativ 5000 de bărbați mai puțin decât femei (aproximativ 31.000 de bărbați și 36.000 de femei), un deficit ce este, tot aproximativ , atenție!, jumătate din cel înregistrat la nivelul întregului județ Dâmbovița (n.m.– vezi foto mai sus, pentru amănunte, subliniat roșu situația de la Târgoviște). La nivel județean, numărul femeilor este mai mare cu 10.000 decât cel al bărbaților. Desigur că, în mai toate statisticile, oriunde în lume, numărul femeilor este ceva mai mare decât cel al bărbaților (proporția 51% – 49% fiind mai mereu întâlnită). Totuși, la o populație de 66.000 de locuitori cât sunt la Târgoviște, diferența este de 5000, între bărbați și femei, iar la restul, de aproximativ 410.000 de locuitori ai județului Dâmbovița, diferența dintre numărul de băbați și femei este tot de 5000 (tot în favoarea femeilor). Ceva nu se potrivește, statistic măcar. Putându-se vorbi, măcar, de o anomalie socială, dacă nu de ceva mult mai serios.
Evident că este cel puțin o dereglare a sistemului social al comunității, dar analiza nu poate fi redusă la doar o simplă constatare matematică, astfel că nu voi insista, lăsând, eventual, specialiștii (cei plătiți pentru astfel de analize) să explice mai în amănunt. Valahia Media rezumându-se la a își asuma doar rolul de “agent constatator”, în acest caz.
În loc de concluzie
Post scriptumul sau concluzia, în cazul de față, nu poate fi altceva decât un îndemn. Unul de a parcurge, eventual, pe de-a-ntregul documentele recensământului (n.m.- aici, în eventualitatea în care statistica vă spune ceva). Se poate dovedi a fi o experiență interesantă, dacă aveți răbdare și interes, pentru vreuna din cele 89 de localități dâmbovițene. În plus, și ceva abilități în descifrarea șirurilor, aparent interminabile, de numere și date, ar fi necesare, pentru lectura amintită. Multe dintre aceste date contrazic, chiar flagrant, teorii politice, unele chiar intens vehiculate, în acest moment, adică un an preelectoral, precum 2023.
Foto: sediu Primăria Moreni
Pe de altă parte, poate fi o lectură ce se poate dovedi utilă, dar doar la o analiză pertinentă a datelor. Spre exemplu, am auzit cum reprezentantul unui partid politic spunea că, de când a venit la șefia organizației municipale, la Moreni, s-ar fi înscris, în partid, vreo 1400 de morenari. Conform recensământului ar însemna cam 10% din populația orașului. Socotind că existau deja (n.m.– partid mare, cu priză la oameni, se spune) cam tot atâția membri de partid, și înainte, dacă nu mai mult, ar fi, în total, mai bine de o treime din populația orașului, cea cu drept de vot, deja înscrisă în partid. Dacă nu este adevărat (cel mai probabil), ar însemna că, în jocul politic, măsura și limitarea impusă de bunul simț, deja, au devenit caduce, la Moreni. Dacă, în schimb, ar fi adevărat, la virgulă, nu ar însemna decât că în jocul supraviețuirii, la Moreni, cea mai mare parte a populației adulte a găsit o singura cale către prosperitate, înregimentarea politică. Ceea ce este deja și mai trist, decât în ipoteza primei variante enunțate.
Foto principal articol- Lucrări de reabilitare la Curtea Domnească din Târgoviște, 2021
2 Replies to “Târgoviște: Concluzii post-recensământ, dezastru social în așteptare”