Țara ”Specialilor”. Politicul bagă media în ”buzunarul de la spate”

Cine-i prost să zică nu, dacă-i dai?/ Dar nu-i corect și nici rentabil/ Păi ce, dai de la tine?/ Ziceam că…/ Nu mai zice, merge așa. Dă-i în mă-sa!

Dialogul anterior reprezintă o ficțiune. Plauzibilă totuși, din perspectiva faptului că, pur probabilistic, ar fi putut avea loc, undeva pe parcursul disputei politice pro sau contra acordării de scutire pe venit pentru jurnaliști. Concret:

• 

Propunerea legislativă care prevede că jurnaliștii și tehnicienii din radiodifuziune și televiziune sunt scutiți de la plata impozitului pentru veniturile din salarii, asimilate salariilor și din drepturile de proprietate intelectuală, a trecut, marți (n.m. 11 februarie 2020, cu 174 de voturi pentru), de Camera Deputaților, for decizional. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie trimis către președintele Klaus Iohannis, la promulgare. (conform realitatea.net)

La  articolul 7 din Codul Fiscal va fi introdusă definiția activității de jurnalism ca fiind “cercetarea, investigarea, interpretarea și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului și a altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcționării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra și edita imaginile și sunetul și pentru transmiterea pentru emisiunile radio și de televiziune a imaginilor și sunetelor, precum și a altor tipuri de semnale de telecomunicații terestre, marine sau aeriene, care se desfășoară în baza unui contract de muncă și a unui contract de drepturi de autor”.

• 

Practic, dacă președintele Iohannis promulgă legea (puțin probabil să nu o facă) toți cei aproximativ 10.000 de români, ce se încadrează în categorie, nu vor mai plăti (angajatorul, de fapt) cei 10% impozit pe venit, plătibil la momentul actual. De ce? Justificarea este “Mass-media liberă este pilonul unei societăți democratice. Cu toate acestea, mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Spune deputatul PSD, Valeriu Steriu, inițiatorul poiectului de lege (susținut de PSD,ALDE și PMP,în Parlament). Proiectul a trecut tacit de Senat, în 2019, după ce atât Guvernul Dăncilă cât si Guvernul Orban, daduseră aviz negativ (evident doar de ochii lumii) pentru acesta.Păi e bine sau e rău?

• 

Păi, nu e bine și nici rău, e incorect. E total imoral, pentru că se creează o clasă suplimentară de speciali, în România. Sigur nu e vorba de pensii speciale, ci de facilități fiscale (bani mai mulți în buzunare) pentru o categorie socială îndeobște înclinată a arata acuzator către abuzurile decidenților politici. În lumina noilor realități fiscale individuale cine va mai fi tentat a arata cu degetul sau a sublinia derapajele ‘‘specialilor”. Simplu: NIMENI. Dar e și bine. E bine pentru că, în principal, marile companii media vor fi ajutate la plata către stat a dărilor aferente salariului.

Cine, ce câștigă

De la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe țară a crescut de la 2080 de lei la 2230 de lei, iar impozitul pe venit este (cota de 10%) de 223 de lei, față de 208 în 2019. În condițiile renunțării la impozitarea de 10%, pentru veniturile obținute de cei din domeniul media (jurnaliști, personal tehnic, angajați cu carte de muncă sau drepturi de autor), valoarea net-ului va urca de la 1346 de lei (înainte de renunțarea la plata cotei de 10%) la 1579 de lei (se adaugă cei 223 de lei). În cazul studiilor superioare este vorba de 350 de lei (aferenți unui salariu minim brut de 2350, plafonat în 2020), așadar un total de 1696 de lei net. Am folosit exemplul salariului minim brut și net pentru că în cazul celorlalte venituri, ce depășesc această valoare, nu se pot da garanții că plusul de 10% (impozitul pe venit nedat către stat) se va regăsi în în net-ul primit de angajat, din multe motive, ce țin de legislația muncii, asupra cărora nu insist. Este vorba doar de cei angajați, în cazul colaborărilor (freelancer, decizia de majorare a venitului, cu valoarea cotei de 10%, neplătibilă la stat, aparține părților, noul act normativ nereglementând acest lucru). Pentru a concluziona, siguri de măriri vor fi doar cei încadrați pe salariul minim, până acum , în rest ajutorul este pentru angajator ce nu mai plătește cota de 10% (impozit pe venit catre stat). Conluzionând, iar: Cu ”2 lei” statul (politicul) câștigă bunovoință (așa speră cel puțin) din partea presei,în an electoral. De pierdut, bugetul statului pierde, conform unor estimari, aproximativ 50 de milioane de euro anual. O ”frecție” (scuzat a-mi fi limbajul colocvial), în condițiile în care, doar subvențiile pentru partide (alți speciali), în 2019, au fost de aproximativ 57 de milioane de euro (bani dați din pix, de ei către ei, pentru ca pot). Nu cred ca mai trebuie să precizez ci sunt ”EI”.

Țara lui ”Special”

Dincolo de pomana electorală, introducerea media în categoria Specialilor reprezintă marea miză. Într-o țară ca România, în care regulile sunt făcute după criterii ce nu au legatură cu contributivitatea sau moralitatea, iar Specialii sunt mai peste tot, asigurarea tăcerii reprezenta singura miză reală a deciziei. Că vorba aia ”Cine-i prost să zică nu, când îi dai ?!”. Dar pentru a nu vorbi fără acoperire, iată de ce Romănia este țara lui Special.

• 

Pensiile speciale, aproximativ 2 miliarde de euro anual, sunt acordate unor categorii profesionale. Evident nu țin seama de principiul contributivității. Primesc pensii speciale militarii din armată, forțele de ordine (Jandarmerie, Poliție), serviciile secrete (SRI, SIE), diplomații, aviatorii, angajații Curții de Conturi, magistrații și angajații instanțelor și parchetelor. În ultimii patru ani au primit pensii speciale, prin lege, parlamentarii, primarii și foștii primari. De asemenea, angajații din Parlament au fost incluși pe listă.
La categoria scutire impozit pe venit (cei 10%) intră IT-iștii (de vreo 8 ani), ccei care lucrează în construcții (din 2019), ce mai au și alte scutiri de taxe (CAS de 10% și CASS de doar 21,5% fața de 25% în rest), cercetătorii (nu platesc cota de 10% impozit pe venit), iar impozitul pe dividente este de 5% (din 2015), față de cota unică, impozitul pe profit, care în general este de 16% (o altă poveste, ce ține de patronat, de data asta).

O altă categorie de speciali sunt cultele religioase, ce sunt scutite de taxe Acestea trebuie plătite dacă au activități comerciale, însă cultele sunt scutite de plata lor dacă banii sunt reinvestiți în activitățile filantropice sau religioase.Un studiu recent arată că valoarea de impozit a lăcașelor religioase,din România, este de 4 miliarde de dolari (conform libertatea.ro). Nu se plătesc taxe pentru ele, evident. În plus, parte din salariile preoților sunt plătite de stat deși vorbim de entități private. Cu alte cuvinte sunt Speciali.

În rest…Care rest?