La nivelul lunii noiembrie a anului 2022 în România existau, în total, 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării de la acea vreme, Cseke Attila. Majoritatea acestora sunt în București. Cu alte cuvinte, clădiri ce, în cazul unui cutremur mai puternic (peste 6 chiar, deci nici măcar la fel de puternic ca cel din 1977), ar putea fi puse la pământ. Un dezastru, evident, numărul celor decedați, în acest nefericit scenariu, putând fi de ordinul a zeci de mii.
Foto: București, martie 1977 (după cutremur)
Ce face statul român? Este o întrebare cât se poate de legitimă. Păi:
În condiţiile în care în ultimii 30 de ani s-au consolidat din bani publici doar 26 de clădiri, dintre care 19 în Capitală, era clar nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea situaţiei clădirilor cu risc seismic. Această schimbare s-a produs, avem o viziune, avem bani, avem legislaţie, încurajez toţi edilii şi responsabilii din administraţia locală şi centrală să aplice pentru finanţare, pentru că avem şcoli, spitale, clădiri publice, blocuri de locuinţe inventariate care aşteaptă de ani de zile să intre în procesul de consolidare şi reabilitare antiseismică.”, a declarat ministrul Adrian-Ioan Veştea.
Declarație Ioan Veștea, ministrul Dezvoltării, iulie 2023
Spunea ministrul Veștea, referindu-se la Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS).
Programul are o alocare de 500 de milioane de lei cu posibilitatea a “încă 3 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru semnarea contractelor de finanţare, iar în cazul în care fondurile de la bugetul de stat sunt insuficiente pentru încheierea contractelor de finanţare, autorităţile publice locale pot decide finanţarea investiţiilor din bugetele locale sau alte surse legal constituite”. Spunea același ministru al Dezvoltării (tot în iulie 2023). De fapt, doar 100 de milioane de euro erau asigurați la acel moment, adică momentul în care deja începea sesiunea a doua de alocare a fondurilor.
Foto: Ioan Veștea (dreapta imagine), ministrul Dezvoltării (septembrie 2023); Sursa foto: Corneliu Ștefan (foto stânga)/ facebook
Teoretic, banii (cei 500 de milioane de lei) se dau prin două subprograme, unul pentru clădiri ale administrațiilor publice locale și de stat, și un altul pentru imobile particulare. Practic, conform proiectului, statul plătește tot (unde există acest pericol real). Imobilele vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor plăti nimic, din propriile fonduri, dacă nu le vând timp de 25 de ani. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie 2022. Cu alte cuvinte, aparent, în sfârșit se face ceva pentru prevenirea unui potențial dezastru.
Dacă, însă, situația, “de facto”, nu este chiar așa?
Situația din Dâmbovița
“Avem în judeţ doar clădiri cu risc de gradul II şi III, adică probabilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este mică. Un seism major poate afecta, în cazul imobilelor încadrate în clasa II de risc, elementele de compartimentare şi scările, fără a pune în pericol structura de rezistenţă”,Afirma, în anul 2018, un expert al Inspectoratului de Stat în Construcții Dâmbovița.
Cu alte cuvinte, nu exista, în Dâmbovița, nicio clădire multietajată ce să fie în pericol iminent de prăbușire, în cazul unui cutremur major. Celebrele clădiri cu bulină roșie. Desigur că, și fără “bulina roșie” aplicată, existau multe clădiri cu risc seismic (II sau III, ce puțin) dar pentru acestea, conform legii de la acea vreme, statul nu intervenea cu reparații și consolidare, cu banii săi, fiind necesar un aport financiar (substanțial) și al proprietarilor.
Pe de altă parte, tot la nivelul municipiului Târgoviște, de această dată în anul 2017, edilul șef, Cristian Stan (n.m.- primar și la acea vreme și acum, în 2023) spunea că există aproximativ 80 de clădiri cu risc seismic ce ar trebui expertizate (cel puțin). Expertiza fiind obligație legală a proprietarilor însă:
La acest moment suntem în situaţia de a fi identificat clădirile multietajate care se află în situaţia descrisă de norma legală, şi anume clădirile construite înainte de 1978, cu mai mult de trei etaje, care la parter au spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă. Vă pot spune că în momentul de faţă avem 79 de astfel de blocuri de locuinţe în municipiul Târgovişte situate în zone diferite şi care în perioada imediat următoare urmează să facă obiectul notificărilor pe care administraţia publică locală le va transmite.
Declarație Cristian Stan (primar Târgoviște), în februarie 2017
Foto: Blocuri Târgoviște, februarie 2023 (Bulevardul Independenței)
Cu alte cuvinte, Inspectoratul de Stat în Construcții Dâmbovița spunea, în 2018, că nu există niciun pericol seismic iminent, la clădirile din Dâmbovița, în vreme ce, în 2017, administrația locală de la Târgoviște spunea că ar putea exista astfel de probleme. Și nu puține. La vreo 79 de imobile, mai precis. Cu certitudine niciunul dintre aceste imobile (n.m.– din categoria multietajate, minim 3 nivele) nu avea și celebra bulină roșie aplicată.
Foto: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (august 2023); Sublinierea (roșu) aparține Valahia Media
În august 2023, prin mai înainte prezentatul program (PNCCRS), în Dâmbovița au fost “semnate” 3 proiecte (vezi foto, mai sus) : Palatul Administrativ (sediul CJ Dâmbovița și al Prefecturii Dâmbovița), Căminul Sportiv Școlar Târgoviște și Liceul “Voievodul Mircea” (n.m.– la nvel național sunt semnate, aprobate, 50 de proiecte până cum, adică până în septembrie 2023).
Proiectul cel mai interesant este însă cel al palatului administrativ de la Târgoviște (clădirea în care se află sediul CJ Dâmbovița și al Prefecturii Dâmbovița). Ansamblul de clădiri, de fapt, va beneficia de o finanțare de nu mai puțin de 97 de milioane de lei ( aproximativ 20 de milioane de euro) prin „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”, așa după cum a anunțat, pe propria sa pagină de facebook, președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan.
Foto: Captură postare facebook/ Corneliu Ștefan
Cu alte cuvinte, Palatul administrativ de la Târgoviște, o clădire ce niciodată nu a fost încadrată la categoria risc seismic ridicat, cu atât mai puțin în categoria risc seismic I (cu bulină roșie), va beneficia de 20 de milioane de euro de la stat, pentru a fi reabilitată temeinic, ca, în caz de cutremur, să nu se prăbușească. Asta în timp ce, alte aproape 2700 de clădiri din România (expertizate clar în “categoria catastrofă”, în caz de seism) încă așteaptă finanțare, pentru consolidare antiseismică. Între cele 50 de proiecte finanțate (până acum) se află și cel al CJ Dâmbovița cu o sumă ce încă nu este disponibilă la nivelul Ministerului Dezvoltării, instituția ce asigură fondurile în cadrul programului.
Foto: Sediu CJ Dâmbovița ( Palatul adminsitativ); Sursa foto_ Corneliu Ștefan/ facebook
De asemenea, proiectul, deși semnat, este unul multianual, iar dimensiunea lucrărilor va face ca acesta să fie finalizat în câțiva ani (n.m.– probabil). Un lucru benefic, că se face, cu siguranță.
În ceea ce privește prioritatea este însă o cu totul altă poveste. Cu certitudine fiind alte clădiri ce ar fi avut cu adevărat nevoie urgentă de consolidare antiseismică. Într-o țară în care există contracte cu dedicație și supraevaluate, în care “firmele care trebuie” câștigă contractele de lucrări, într-o țară ce are “azilele groazei” din Voluntari, cazul Crevedia sau baronul Buzatu, de la Vaslui, cel prins cu “mâța-n sac”, în care toate cele mai înainte amintite se leagă, aproape ombilical, de membrii unui singur partid, este evident că suspiciunea (de orice fel) este justificată, dincolo de orice partis-pris-uri, mai mult sau mai puțin politice. Iar cazul reabilitării anti-seismice a Palatului Administrativ de la Târgoviște este de natură să ridice măcar …câteva spâncene. Dacă nu cumva mai mult de atât.