De când, prin 2025, Curtea Constituțională a României (CCR), acest “fac-totum” al statului, ce pare, pe zi ce trece, că preia din ce în ce mai mult și din rolul celorlalte puteri ale statului, a decis că “mai subțire cu declarațiile de avere și interse” și cu obligativitatea publicării publice a acestora, totul pare să se fi schimbat prin România.
O sursă importantă de informații, pentru presa de investigație, de obicei (n.m.- în sensul că a constituit punctul de plecare a multor investigații de presă cu “ecou”), adică declarațiile de avere ale politicienilor și ale celor ce aveau ce să declare, la capitolul bani publici “atrași”, a dispărut pur și simplu. Nu mai sunt obligați să facă publice, în declarații, sursele financiare ale soțiilor/soților, iar, într-un stat ca România, în care totul este trecut pe numele rudelor, iar în față nu mai apare nimic, măsura a dus la o limitare drastică a posibilității de aflare a adevărurilor, cele care (îi) dor cu adevărat.
Foto: Versiunea veche a site-ului celor de la Agenția Națională de Integritate (ANI)
Evident că nici ascunderea declarațiilor de avere, așa ciuntite, doar la ANI, fară a mai putea fi consultate la liber, nu ajută demersurilor inițiate de ceea ce a mai rămas din presa de investigație.
Sursa foto: Consiliul Superior al Magistraturii / Facebook
Atacurile susținute, din ultima vreme, ce vin dinspre sistemul de Justiție, din România, la adresa celor ce “au atacat independența sistemului de Justiție”, așa zic ei, (n.m– demarate odată cu celebra conferință de presă împotriva unui segment de presă, de la Curtea de Apel București, din decembrie 2025), dar și “consecințele” ce decurg, acum, prin Instanțe, după ce CSM-ul a publicat așa numitele “liste negre”, ale dușmanilor poporului într-un fel, chiar dacă nu au purtat și această pecete, adică o inițiativă incalificabilă, dar și o ingerință evidentă ce, in extenso, propune îngrădirea dreptului fundamental democratic al libertății de expresie, sunt, la rândul lor, elemente ce, evident asta, nu ajută deloc procesul desfășurat prin presa de investigație.
Foto: Sediu Curtea de Apel București
Una, presa de investigație, ce, și așa, nu era agreată sistemic, dar care, acum, în lumina noilor realități, primește “atenționari politicoase” să-și vadă de drum, că dacă nu…
În Dâmbovița, spre exemplu, UAT-urile cele mai mari cheltuitoare de fonduri publice (“că așa e bugetul, mare!”), adică CJ Dâmbovița și Primăria Târgoviște, au devenit extrem de opace și refractare, la comunicarea de date publice, unele ce, altă dată, cu nu foarte mulți ani în urmă, erau împărțite cu generozitate, către toată lumea.
Foto: Exemplu de comunicare date ședința CLM Târgoviște, către “presă”, din anul 2026
Spre exemplu, toate proiectele cuprinse în ședințele de consiliu județean sau consiliul local municipal Târgoviște, sunt anunțate (dacă sunt anunțate!), către presă, doar într-un format aproape subliminal. Ca o înșiruire de titluri de proiect. Atât și nimic mai mult, corpul hotărârii lipsind cu desăvârșire, în majoritatea cazurilor.
Foto: Comunicare date ședință a CJ Dâmbovița, către presă.
Că, vorba aia, “să nu mai vadă aștia exact ce facem noi aici”. Desigur că se poate intra în posesia documentelor, ce ar trebui să fie publice, prin cereri în baza legii (Legea 544/2001, a liberului acces la informații), dar este un proces de durată, pentru ceva ce ar trebui să fie public. Și, în plus, la primirea răspunsului, aproape sigur vor lipsi niște elemente, precum cererile de finanțare, dar și motivele invocate de solicitanți, sau cine știe ce dovezi ale alocărilor financiare. O șicană al cărei scop este evident: “Cu cât sunt mai puțin cunoscute amănuntele, cu atât mai bine merge treaba!“.
Sursa foto: captură site cjd.ro. la secțiune colaboratori, în 2025, sunt tabele aferente fiecărei luni în parte
Un alt exemplu: CJ Dâmbovița obișnuia să publice, lunar, pe site-ul propriu, lista cu colaboratori și furnizori (firmele care aveau relații comerciale cu CJ Dâmbovița și sumele plătite către acestea, de CJ Dâmbovița, în luna respectivă). Nu mai face asta!
În anul 2026, CJ Dâmbovița s-a oprit în ianuarie, cu furnizarea de informații.
-Poate nu au mai avut contracte, de atunci?
Sursa foto: captură site cjd.ro. la secțiune colaboratori,în 2026, nu există date decât pentru luna ianuarie, deși ne aflăm în luna iunie.
Două cuvinete: Ex – Clus, ca să mai și glumim puțin.
Evident că vorbim de o nouă șicană și o încercare de a ascunde niște adevăruri ce, poate, au un potențial deranjant.
P.S.
Pentru cei – mulți-puțini, are mai puțină importanță – ce se vor grăbi să anunțe că, cele precizate anterior, aici, nu sunt altceva decât niște coincidențe, speculate, încropite și publicate în lipsă de altceva, singurul răspuns este (n.m.- anticipativ, pentru că am mai întâlnit acestă reacție) să încerce, de acum înainte, să înțeleagă că eventualele lor dileme, cu privire la una sau la alta, chiar dacă momentan nu le au, este posibil să nu mai capete vreun răspuns, în viitor. Nici când vor căuta răspunsuri chiar la cei pe care, anterior, i-au blamat că au căutat “nodul din papură”.
România devine, încet dar singur, un stat închis, închistat de-a dreptul, obtuz și chiar înverșunat cu cei care cer răspunsuri, pentru neliniști generale, îndeobște.
Nu, nu e un vaiet. e doar o constatare și, cel mult, un semnal de alarmă, pentru a face ceva cât încă se mai poate. Asta pentru că s-ar părea că nu se va mai putea, prea multă vreme.
A bon entendeur, salut!