Într-o conferință de presă, susținută la sediul partidului pe care îl conduce, adică PSD, Sorin Grindeanu a ieșit în fața media afișând o atitudine de prim-ministru. Șeful PSD a dat directive, nu numai către psd-iștii din Guvernul Luca Niculescu, dar și către Alexandru Nazare, adică ministrul de Finanțe (n.m.- și în Guvernul Ilie Bolojan) și chiar către prim-ministrul real, Luca Niculescu.

Foto: Sorin Grindeanu (26.10.2026)
Dincolo de atitudinea de vechil a lui Grindeanu, lucru de altfel de așteptat să se întâmple, a surprins, oarecum, una dintre ideile exprimate. Grindeanu a insistat ca Luca Niculescu să își asume răspunderea, în fața Parlamentului, cu o lege ce vizează reforma administrativ teritorială, una care ar presupune comasarea localităților mici, a mai precizat Grindeanu.
Ideea surprinde pentru că, anterior, de fiecare dată când a a fost vorba de o reformă administrativ teritorială reală, cei care s-au opus au fost tocmai cei de la PSD. Iar asta pentru că PSD, adică partidul cu cei mai mulți primari, ar avea cel mai mult de suferit, în momentul în care UAT-urile (localități și chiar județe) ar dispărea, prin comasare. De fapt și de drept, ce propune acum, în 2026, Sorin Grindeanu, s-ar putea să fie tocmai îngroparea ideii de reformă administrativ teritorială, dar printr-un proiect care să arate că ei, adică PSD-ul, au vrut, dar nu s-a putut mai mult.

Sursa foto: Alexandru Stoica/ Facebook
Alexandru Stoica, ministrul propus pentru portofoliul Dezvoltării în Guvernul Luca Niculescu, de PSD Buzău, adică de Marcel Ciolacu. anunța, imediat după preluarea mandatului de ministru:

“Reforma administrativ-teritorială ar urma să înceapă cu cele 429 de localități din România care NU au cel mult 1.500 de locuitori”. Nu cu localitățile sub 5000 (în Polonia, de exemplu) sau sub 3000 de locuitori (cum s-a întâmplat în Republica Moldova). Adică mai nimic , în condițiile în care peste 60% din localitățile cu mai puțin de 5000 de locuitori, din România, sunt nesustenabile financiar, conform statisticilor.
429 de comune cu sub 1500 de locuitori este prețul pe care, se pare , că este pregătit să îl plătească Sorin Grindeanu, pentru a nu mai fi acuzați (n.m.– cei de la PSD) că sunt antireformiști. Numai că, pare că la acest calcul al pierderilor rezonabile, PSD-ul nici nu iese așa de rău. Pierde oricum mult mai puțin, decât dacă s-ar fi făcut o reformă administrativ teritorială de substanță, una ce să încludă și orașele. Ca să nu mai vorbim de cea cu județele și comasarea acestora în regiuni. Sau de una ce să vizeze toate localitățile de sub 5000 de locuitori.

Foto: Sediu primăria Râu Alb, Dâmbovița
Rămânând la propunerea actuală, cea cu comasarea “voluntară” a localităților sub 1500 de locuitori, o simplă privire aruncată în statistici relevă faptul că, din cele 429 de localități vizate, doar una singura este în Dâmbovița, respectiv comuna Râu Alb (1466 de locuitori, la recensământul din 2021). adică o comună ce s-a desprins de o alta (Bărbulețu) în anul 2004. Culmea, în Dâmbovița, deși peste 60 de comune, din totalul de 82, sunt conduse de reprezentanți ai PSD, singura comună desființată va fi cea condusă de un reprezentant al AUR.

Desigur că, de la recensământul din 2021, este posibul ca și alte comune din Dâmbovița să fi scăzut, deja, sub 1500 de locuitori, multe fiind la limită, dar conform noilor dispoziții, date de PSD, acestea nu sunt luate în calcul, la comasarea stabilită prin reforma administrativ teritorială a PSD . Spre exemplu: Bilciurești (1876), Cornățelu (1684), Moțăieni (1876), Pucheni (1558 de locuitori, aproape sigur, aici, sub 1500, acum, în 2026) sau Vârfuri (1742), nu ar fi cu nimic mai mult îndreptățite să existe în continuare, față de Râu Alb.
Pentru datele recensământului din 2021, la nivelul județului Dâmboviță, click pe link, mai jos:
