O organizație non guvernamentală (ONG), cu sediul în Târgoviște, este, în aceste prime zile de iulie 2026, subiect de discuții (nu tocmai flatante), în România. Este vorba despre ONG-ul ALZIAR, unul ce este “acuzat” că ia degeaba banii autorităților publice locale din România (n.m.– nu puține, ci chiar 58 de UAT-uri, primării și consilii județene, conform unor estimări neoficiale).
Colaj foto: În Dâmbovița, numele ONG-ului ALZIAR apare asociat la evenimentele organizate de CJ Dâmbovița (în imagini, o expoziție de pictură din 2025, dar și o prezentare de eveniment, tot de pictură, din cadrul “Zilelor Județului Dâmbovița 2026”)
Despre ALZIAR, la Târgoviște, adică orașul de reședință al ong-ului, s-a auzit foarte rar, spre deloc. De fapt, chiar cu riscul catalogării ca malițiozitate inutilă, despre ALZIAR se aude, în Dâmbovița, doar prin ședințe de consiliu local sau județean, atunci când organizația trimite solicitări de virare de cotizații anuale, din bugetele publice, în conturile organizației. Și nu sunt deloc puține, UAT-urile, pentru că, spre exemplu, plătesc cotizații anuale, de membru, la ALZIAR, primăriile de la Târgoviște, Moreni, Gura Ocniței sau Consiliul Județean Dâmbovița, doar din județul Dâmboovița (n.m. – posibil să mai fie și alții).
Cine este ALZIAR?
Foto: Siglă ALZIAR, așa cum apare pe pagina de facebook cu același nume, una ce nu mai este activă din anul 2015
Asociația ALZIAR a luat ființă la data de 15 iunie 2004, la inițiativa Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din România, municipiilor Alba Iulia și Târgoviște și Asociației franceze a orașelor și regiunilor de artă și istorie și orașelor cu zone protejate. Sediul asociației fiind în municipiul Târgoviște, Bd. Calea Domnească nr. 208.
Conform Actului constitutiv al Asociației Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România” – ALZIAR, scopul asociației este de protejare a valorilor de patrimoniu și artă confirmate documentar.
Foto: Aniversarea a 20 de ani de existență a ALZIAR (Târgoviște, 2024). În picioare, primarul orașului Alba-iulia (sursa foto- ziarul Unirea)
“În cadrul acestei asociații, autoritățile locale din România cu patrimoniu cultural pot acționa într-un cadru organizat pentru crearea unui cadru legislativ coerent care să identifice, să protejeze și să introducă în circuitele turistice zonele istorice, culturale și artistice, dezvoltarea unei strategii naționale unitare, conformă cu reglementările europene în domeniu, și promovarea acestui patrimoniu cultural la nivel local, regional, național, european și internațional.” (n.m.– extras din statutul ALZIAR)
Foto: Aniversare 20 de ani de existență a ALZIAR (Târgoviște, 11-13 octombrie 2024)
Practic, inițiativa a atras, încă de la început, întregul concept, de promovare unitară a valorilor culturale din zonele bogate istoric, ale României, primind acceptul a numeroase UAT-uri importante, precum Sighișoara, Sebeș, Timișoara, Cîmpulung, Alba-Iulia, Târgoviște, Curtea de Argeș dar și CJ Alba, CJ Argeș, CJ Dâmbovița, CJ Hunedoara sau CJ Cluj. Ulterior momentul 2004, adică anul înființării, lucrurile s-au mai schimbat.
Foto: Orașul Comănești, din județul Bacău (foto 1), o urbe cu aproximativ 19.000 de locuitori, plătea, către ALZIAR, în anul 2025, suma de aproximativ 1500 de lei, sub formă de cotizație, pentru a face parte din ONG-ul cu sediul în Târgoviște.
Multe alte localități, mai puțin cunoscute, precum orașul Comănești din județul Bacău, s-au alăturat, devenind asociați în ALZIAR și plătind, deci, o cotizație anuală (n.m.- calculată în principal în funcție de numărul de locuitori). Totuși, treptat, deși sumele nu erau extraordinar de mari, unele localități au început să își pună întrebări, cu privire la utilitatea alocării acestor bani, din bugetele publice..
Foto: Primăria Timișoara
Spre exemplu, Primăria Timișoara a decis, în 2022, după 11 ani de prezență în ALZIAR, să se retragă din organizație, invocând ca argument, pentru decizia luată, chiar inutilitatea cheltuirii acestor fonduri. Practic, spunând aceștia, ONG-ul din Târgoviște nu face absolut nimic din ce s-a angajat să facă.
Foto: Document justificativ pentru retragerea municipiului Timișoara din ALZIAR, în anul 2022
Foto: Sediu Primăria Cîmpulung (județ Argeș)
Patru ani mai târziu, în iulie 2026, o altă primărie istorică decide să se retragă din ALZIAR. Este vorba de Primăria Cîmpulung, din Argeș.
Foto: Captură de ecran evenimentulmuscelean.ro (despre retragerea Primăriei Cîmpulung din ALZIAR)
Și de această dată, argumentul, adus în favoarea ieșirii din ONG, este cel al inutilității alocării de fonduri publice către ALZIAR, ong-ul nefăcând nimic din ce s-a angajat să facă, spun și cei de la Cîmpulung.
Foto: Captură de ecran evenimentulmuscelean.ro (despre retragerea Primăriei Cîmpulung din ALZIAR)
Foto: Târgoviște, Calea Domnească nr.208 (locul figurează ca sediu al celor de la ALZIAR)
În Dâmbovița, adică locul de reședință al celor de la ALZIAR, prezența ong-ului este extrem de “discretă”. ONG-ul figurează cu adresă pe strada Calea Domnească, nr.208, dar asta este cam tot ce se poate spune cu certitudine despre aceștia. ONG-ul nu are un site propriu, adică un loc unde să poată să fie vizionată activitatea acestuia. De asemenea, pagina de facebook a celor de la ALZIAR, nu mai este activă din anul 2015.
Foto: Captură pagina Facebook
Ce e drept, ALZIAR nu încasează sume extraodinare, ca și cotizație, de la membrii din Dâmbovița, ai ONG-ului. Primăria Târgoviște contribuie cu “doar” 5000 de lei, în 2026, către ALZIAR.
Totuși, nici nu există vreo activitate comună, între ALZIAR și Primăria Târgoviște, anunțată pentru 2026. Asta nu înseamnă că, în cei 22 de ani, câți au trecut de la înființarea ALZIAR, cele două entități nu au avut și proiecte comune, adică, măcar aparent, nu au fost dați chiar degeaba banii, din bugetul Târgoviștei, pentru ALZIAR.
Foto: Cotizații plătite de Primăria Târgoviște, în anul 2026 (către ALZIAR doar 5000 de lei). Subliniat cu roșu cea mai mare cotizație din 2026, către Chindia Târgoviște.
Foto: Casa Fusea-Pîrvulescu (monument), în anul 2026
În anul 2019, Primăria Târgoviște și ALZIAR aveau un proiect în comun: Restaurarea și consolidarea Casei Fusea-Pîrvulescu, din Municipiul Târgoviște(foto, mai sus).
Foto document: Proiect de colaborare între ALZIAR și Primăria Târgoviște, pentru salvarea monumentului Casa Fusea-Pîrvulescu, din anul 2019
Rezultatele colaborării?
7 ani mai târziu, de la semnarea parteneriatului, încă nu s-a concretizat, în niciun fel, accesarea de fonduri pentru restaurare, iar monumentul, Casa Fusea-Pîrvulescu, este tot o ruină ce stă să cadă peste trecători.
Colaja foto: Casa Fusea-Pîrvulescu din Târgoviște, în iunie 2026
Concluzia?
Ca în multe alte rânduri, aparține doar cititorilor.