“Sprijin pentru România!”. Sub acest motto, în data de 11 aprilie, Guvernul României a acaparat tot spațiul public, cu prezentarea unui program prin care, se spune, România va depăși perioada actuală de criză, sau de dificultate economică, cuvântul “criză” fiind, în continuare, evitat în discursul oficial (n.m.– este, de obicei, generator de temeri , anxietăți ireparabile, în mentalul colectiv, iar acesta este ultimul lucru pe care și-l doresc cei de la Putere, oricare Putere, nu doar cea de acum). Programul, extrem de amplu și generos, un fel de campanie electorală anticipată, în care se promit multe (mai ales bani) și, cel mai des, binele general, este, și la 24 de ore distanță de momentul anunțului și al prezentării, încă insuficient argumentat, la capitoulul sursă de finanțare sau cel al calendarului de implementare a măsurilor.
În rezumat, este anunțată suma de 17 miliarde de lei, pe care statul îi dă (de unde?), în general pentru categoriile sociale cel mai afectate de actuala perioadă, se spune. De fapt, nu este pentru toată lumea (chiar dacă toți sunt afectați, de creșterile de prețuri, inflație sau războiul de la granițele României). Nici nu ar fi putut să promită că va fi pentru toată lumea. Nici PNL, ce nu face decât să își dea acordul pentru un proiect populist (în multe dintre segmentele sale), încropit de PSD parcă special pentru campania electorală, și nici măcar cei de la PSD, ce, trebuie să recunoaștem, au o limită a promisiunii, în sensul în care în afara conceptului de stat social și componentele sale majoritar votante PSD, se abțin să coloreze reveria întregului segment electoral românesc cu “râurile de lapte și miere ale bunăstării”.
Dacă în ceea ce îi privește pe social democrați, politica statului social și a promisiunii, urmată de “vedem noi de unde facem rost de bani”, reprezintă regula, deci nicio surpriză, în schimb regimul recent militarizat de la șefia PNL nu face decât să țină isonul promisiunii social-democrate, neasumându-și practic decât promovarea proiectului, fără întrebări, fără a insista asupra detaliilor, oarecum anticipând, cei de la PNL, că nu este fezabil și va fi, cel mai probabil, un eșec, dar unul din care nu puteau să nu facă parte. Pe de altă parte, PSD nu ezită să își sume toate meritele, în eventualitatea că cineva va vrea să mulțumească statului pentru pomană, încă înaite ca vreuna dintre promisiuni să fi devenit realitate. Iată, pentru conformitate, cum este văzut evenimentul din data de 11 aprilie în local, adică acolo unde PSD și PNL nu joacă în același film, precum se întâmplă la Guvern ( unde sunt parteneri de guvernare). Și mai exact, în Dâmbovița, unde președintele PSD, dar și al CJ Dâmbovița, anunță că “95% din programul anunțat” ( cum s-o fi făcut calculul?) “este marcă înregistrată PSD”:
S-ar putea să aibă dreptate, totuși.
Într-un stat precum România, în care segmente largi de populație sunt obișnuite deja să fie mințite constant (n.m.– promisiunea electorală neîndeplinită), a anunța că dai, chiar și “2 lei”, dar doar celor mai năpăstuiți de soartă, in timp ce, cu mână cealaltă, le iei vreo “4 lei” ( exemplu inflația, scăpată de sub control, acum, un fenomen ce va fi amplificat de unele dintre măsurile anunțate în 11 aprilie), este, în sine, suficient pentru a îți asigura votul majoritar de “mâine”.
Pentru a prezenta și date concrete, dincolo de ceea ce poate fi considerat doar o părere partinică (n.m.- nu există niciun dubiu în această privință, în sensul în care orice afirmație poate fi folosită î”mpotriva” celui ce o exprimă) iată câteva dintre componentele planului “Sprijin pentru România”. Nu înainte de a ști de unde plecăm: Adică o inflație, în România, la un nivel record în ultimii 14 ani ( 10% în martie 2022, după momentul 2014 când inflația anuală a fost de 11%); și o alta și mai și, inflație de 8,5%, în SUA, cea mai mare din ultimii 40 de ani, adică un record negativ în cea mai mare economie a lumii. Plus o trecere a României la o datorie publică de peste 50% din PIB, ce în cazul unei economii precum cea românească ( îndreptată preponderent spre consum și nu spre investitiții) reprezintă o catastrofă (n.m.- nu trebuie făcută greșeala de a compara cu statele puternice economic, ale lumii, unde datoria publică se apropie si de 100% din PIB, ei au bonitate la împrumuturi, prezintă garanții, ceea ce în România nu este cazul a fi luat în discuție) .
Rata inflației a trecut de pragul de 10%, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). România nu a mai avut de 18 ani, adică din anul 2004, o inflație cu două cifre. Cele mai mari scumpiri față de anul trecut au fost la gaze (46%), cartofi (36%) și combustibili (34%).
Conform economedia.ro
Sprijin pentru România
Voucherele pentru alimente de bază vor avea o valoare de 50 de euro, fiind acordate la fiecare două luni pentru:
- familii cu cel puţin doi copii sau monoparentale, cu venit mai mic de 600 de lei/lună;
- pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei/lună;
- persoanele cu venit minim garantat;
- persoanele cu dizabilităţi.
Pachetul intră în vigoare începând cu data de 1 iunie.
200 de lei în plus pentru salariul minim
Totodată, se prevăd 200 de lei în plus pentru salariul minim, fiind vorba despre o creştere voluntară scutită de taxe (n.m.- nu este obligatoriu pentru angajator)
- salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcții) <N.M.- este apropiat și în momentul de față, la nivel de salariu brut, un amănunt ce a fost “uitat” a fi precizat.>
- Reînființarea Casei de Comerț Unirea, înființață sub mandatul premierului Viorica Dăncilă și a fostul ministru al Agriculturii Petre Daea. Se vor aloca 100 de milioane de euro pentru funcționare ( n.m.-Casa de Comerț Unirea este falimetară, magazinele deschise inițial fiind închise acum, programul fiind mai degrabă o sinecură pentru mulți dintre oamenii de partid)
- Creșterea cu 50% valoarea tichetelor de masă – de la 20,17 lei la 30 de lei (n.m– statul face majorări cu banii angajatorului)
- Dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați – de la 11 lei/zi – la 22 de lei/zi
- Alocația zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituționalizat crește de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcție de vârstă
- Sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei
- Cresc cu 58,5% sumele acordate anual copiilor și tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite
- Extinderea programului de fertilizare în vitro
Ajutor pentru IMM-uri afectate de scumpiri la energie
- schemă de 300 milioane euro: ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilități
Programul intră în vigoare de la data de 1 iunie.
Ajutor de stat pentru investiții
- schemă de 200 milioane euro: ajutor de stat pentru stimularea investițiilor în valoare de peste 1 milion de euro
. Programul intră în vigoare de la 1 mai.
Măsuri pentru transportatori
- schemă de 300 milioane lei: 0,5 lei/litru din prețul final la pompă
Pentru companiile de transport și distribuție afectate de creșterea prețurilor la combustibili, va fi pus în aplicare un mecanism de sprijin prin care va fi acordată o subvenție de 0,50 lei per litru de carburant. Beneficiari vor fi aproximativ 4.000 de firme.
Ajustarea contractelor de investiții publice cu scumpirile materialelor de construcții
- schemă de 5,2 miliarde lei: ajustarea contractelor de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, în funcție de creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje
Măsura are în vederea creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport și utilaje. Sunt alocate 5,2 miliarde lei în acest an pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare.
Șomaj tehnic și Kurzarbeit
- schemă de 450 milioane lei: 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului
- Continuarea programului Kurzarbeit – reducerea programului de lucru
Angajații în șomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârșitul anului, de la 1 mai.
Sprijin pentru fermieri
- schemă de 200 milioane de euro: primă de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri
- schemă de 300 milioane de euro: grant capital de lucru pentru fermieri
Fermierii care procesează produse agricole în țară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor procesate începând cu 1 iunie.
P.S.
Cum programul are atât de multe componente, suma de 3,5 miliarde de euro (cei 17,3 miliarde de lei) nu mai pare la fel de importantă. După cum aminteam, programul este, momentan, mai mult decât nimic, modificări de substanță în politica statului, ce cheltuie, sume uriașe nejustificat, în continuare, nefiind anunțate.
Cu alte cuvinte o “frecție la un picior de lemn”, pe termen lung. Sau mai multe, alăturate unor măsuri evident benefice, dar, din păcate, doar pe termen scurt și fără impact major în ceea ce însemnă bunăstarea generală, clamat a fi câștigată prin acest proiect, când, în realitate, se încercă doar ascunderea unei realități dezolante și triste, din punct de vedere financiar, pentru categorii extrem de mari ale populației. O realitate ce, din păcate, va deveni și mai dramatică.
(Va urma)
