În vreme SUA, cel mai mare consumator de resurse al planetei, este în pragul războiului civil, iar cele mai populate țări ale lumii sunt în pragul colapsului medical (coronavirusul,evident) noi, adică România, continuăm să rămânem cantonați în retorica politicianistă a unui mâine, teoretic mai bun pentru toți, în care politicul nu își vede decât propriul interes. O armată, mai multe de fapt, au declanșat un război în care idioții utili își fac de cap, acum, fără niciun fel de “restricții de deplasare”. De fapt, e cu mult mai mult decât atât, iar schimbarea lumii se produce diferit în funcție de cât de mult își permit să înțeleagă fiecare dintre spectatorii la show-ul lumii de mâine. Mâine este, de fapt, Azi, numai că nu toată lumea vrea să îl vadă. Câteva instantanee poate ar fi de ajutor.
America aproape de colaps
Ceea ce se întâmplă în aceste zile în America (cele câteva imagini ce însoțesc rândurile următoare sper să fie pe deplin lămuritoare, fără a mai fi nevoie și de prea multe alte explicații) nu are legătură cu așa numitele drepturi civile încălcate, în cazul tragic al uciderii unui afro-american (George Floyd, detalii aici nbcnews.com), și reacția normală, într-o democrație reală, a societății civile.De fapt, are prea puțin legătură cu asta.
Este reacția, nu neapărat normală, dar ușor de anticipat, a unor segmente sociale ce sunt prea puțin interesate de altceva decât de propria existență fizică și de menținerea stilului obișnuit de viață, avut până acum (nu va fi posibil, dar asta e deja o altă discuție),adică înainte de “coronavirus nu există, e doar o conspirație mondială.” Acum, America este în pragul unui război civil pentru că, economic, țara s-a prăbușit. La data de 28 mai, SUA înregistrau peste 40 de milioane de șomeri (populație de aproximativ 330 de milioane de oameni). Practic, sunt zeci de milioane de oameni ce nu pot plăti pentru utilități, în momentul de față. Rata șomajului, oficial, este de 14,7% în luna aprilie, față de 4,4% în martie. Cifrele pentru luna mai vor arăta un și mai mare dezastru. Conform theguardian.com, procentul populației active din categoriile hispanici și negri, ce se află în șomaj, se apropie de 20%. Industria ospitalității (în românește ar fi HO.RE.CA, ca să păstrăm un echivalent) este cea mai afectată, 40% sunt șomeri. În Nevada (adică unde ar fi și LAS Vegas, pentru cine nu știe) este cea mai mare rată a somajului 28,2%. Asta în aprilie, practic unul dintre 3 oameni, aproximativ, nu are loc de muncă. Faceți calculele, mai departe, cu ce poate genera asta. Băncile de alimente (Food Banks), organizate de stat, sunt compeșite de cereri. Sunt milioane, probabil că zeci de milioane de oameni, ce trăiau doar cu “this week pay check”, adică de la o lună la alta, în sistemul românesc.Acum nu mai au cu ce. America nu mai produce. Pentru cei ce poate nu au înțeles. În 2014, produsul intern brut al SUA era de 17,15 trilioane de dolari, mai bine de un sfert din economia mondială, facând din SUA cel mai mare actor economic al planetei (China era destul de aproape).
Când SUA a “strănutat” economic în 2007 și a declanșat criza economică mondiala ( statistic criza a început în 15 septembrie 2008, odată cu falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers.), lumea întreagă a resimțit un adevăta tzunami,în urmatorii doi ani. Și în România, pentru cei nu își mai aduc aminte sau nu au știu niciodată, vorbim despre episodul cu tăierile salariale, la stat, în cuantum de 25%, de către Guvernul Boc. A fost vorba de somaj în creștere, firme închise (privat),reorganizare în sistemul bancar (condiții mai drastice la credite),etc. În România,însă, atât s-a înțeles și cu atât am rămas:“un nenorocit, Băsescu, ne-a luat pâinea de la gură”. Este atât de puerilă judecata încât nu are sens să insist. Singura certitudine este că, în general, lumea nu a reușit să vadă dincolo de jocurile politicianiste ale actorilor politici din România, și de deciziile, mai mult sau mai puțin fericite, luate de guvernații vremii.. Ei bine, atunci, în 2009, România resimțea “strănutul economic” al SUA. Nu numai România. Acum, în 2020, SUA “tușește convulsiv”. Cam care ar putea fi efectul, în România? Nu cred că mai sunt necesare calcule. Acum, în 2020, oricum nu vorbim doar de o criză economică mondială rostogolită de peste ocean. Pe panta ce are sens unic (doar la vale, din păcate), acum se rostogolesc mai mulți bulgări de zăpadă. Fiecare stat îl are pe al său și pe cel/cei ai partenerilor economici. La noi, în România, pârtia e plină de omăt, iar până jos, adică acolo unde ne aflăm toți, s-ar putea ca micii bulgări de zăpadă, din vârful pantei, să se transforme în neantul alb, ce na va înghiți pe toți.
Instantaneele realității
Dupa cum spuneam “colapsul medical” este o realitate pe care o bună parte din noi o ignorăm. Pur și simplu acesta este cea mai mare frică a momentului, cea care a declanșat lock-down-ul planetar (adică închiderea în case si izolarea socială impusă de guvernele lumii). Nu COVID 19 în sine și nici chiar virulența viruslui a speriat puterile mondiale, ci posibilitatea ca întregul eșafodaj, al unei iluzii colective construite cu greu, cum că există posibilitatea ca statele să aibă grijă de toți cetățenii lor, să se năruie în doar câteva luni. Cu spitale pline și cu un virus ce se răspândește mai rapid decât o gripă obișnuită si deasmenea cu posibilitatea ca rata mortalitătii să crescă exponențial, iar chiar sistemul medical, oriunde în lume, să fie primul care pică, a determinat măsurile luate mai peste tot, pentru a salva iluzia. Din păcate, realitatea este mai complicată decât se anticipa. Statele unde impunerea unor reguli, precum izolarea si distanțare socială, sunt greu de realizat se confruntă cu iminenta colapsare a sistemelor. Iată o imagine a momentului (statistici coronavirus 31 mai 2020).
De urmărit evoluțiile epidemiei în țări cu populație numeroasă USA, India, Brazilia, etc. Desemnea și ceea ce se întâmplă în comunitățile sărace ale lumii, din Africa, Asia sau America de Sud,în următoarele luni.
America Latină 
Brazilia
Doar un indiciu, fără a intra prea mult în amănunte, au început să sape cimitire comune, nu să construiască spitale (oricum ar fi inutil, în momentul de față). Evident că, în momentul de față, nu se mai poate vorbi de măsuri de izolare, cazul SUA este elocvent, așa că totul se reduce la felul în care fiecare comunitate în parte va întelege să se adapteze la noile pericole, de acum înainte. este vorba de supraviețuire. De fapt,, în acestă cheie trebuie privită orice acțiune a decidenților sau a influencerilor, de acum înainte. Ultima categorie aminitită reprezintă și cea mai recenta componentă a unui război pe care prea puțina lume vrea să îl vadă, cu atât mai puțin să piardă timp pentru a îl înțelege.
Este un război în care armate întregi sunt grupate și acționeză ca un tot doar pentru binele grupului. Ele implică state, culte religioase, politicieni ce acționează nu conform unor doctrine, ci doar ghidați de interesul economic comun al grupului. Plătesc armate întregi de idioți utili (nu neapărat lipsiți de inteligență) pentru a influența părerile celorlalți. Este o luptă fără precedent, purtată în special în spațiul virtual, pentru fonduri și putere (un exemplu elocvent și să spunem personal, despre cum este căutată infiltrarea și influențarea, prin persuadare si eventual gâdilarea orgoliului- mesaje în limba rusă, primite de Valahia Media, în secțiunile de comentarii, însoțite de diverse propuneri de colaborări, preluări de informatii, evident controlate de Marele Urs. Sunt doar două exemple, dar vă pot asigura că sunt sute altele, eventual urmate de diferite tentative de preluare,infiltrare a spațiului cibernetic alocat.Nu insist, momentan).
Puterea de a decide ce se va întâmpla cu fondurile și către cine trebuiesc dirijate. Și aici este fără precedent ce se va întămpla pentru că și România, ca membru UE, va beneficia de binefacerile împrumutului uriaș, aproape 800 de miliarde de euro, la care se adaugă alte aproximativ 1000 de miliarde de euro (fondurile comune europene), ce vor fi împărțiți în următorii ani statelor membre pentru, se spune, relansarea economică. Aici se află întreaga explicație a unui război ce se anunță pe viață și pe moarte,în urmatoarele luni, și în România (alegerile anului 2020). Oricât de mulți ar fi banii, cei mai mulți uită un lucru, nu te poți hrăni cu ei și, mai ales, că deocamdată nu am/au scăpat de amenințările momentului. Asta cu sau fără Relaxare. (va urma)