Dâmbovița și Prahova revendică, deopotrivă, “Babele” și “Sfinxul”, din Bucegi ( 29 nov.2021) Ambele județe vin cu argumente. Scurt istoric al disputei

În urmă cu doar 24 de ore aminteam ( detalii aici- Valahia Media) că “Ziua Sfinxului” din Bucegi va aduce, în 2021, o nouă știre în prim-plan. Anticipam că aglomerația din Bucegi va fi una ce va atrage cu siguranță atenția și, în consecință, va fi speculată ca atare. Nu am anticipat însă dimensiunea atenției. Asta pentru că, mai întâi, spațiul din zona “Sfinxului” a fost de-a dreptul sufocat de turiști, unii probabil ce nu au mai urcat vreodată pe munte, iar, în consecință, efectele au urmat (NU, nu a apărut nicio piramidă energetică, nu s-a iluminat nimeni, nici măcar o celebră senatoare, ajunsă de curând în Parlament, pe listele uneui partid cu nume de metal, ce a fost prezentă la “eveniment” și care afirma că cine nu e prezent acolo nu există, sau cam așa ceva). Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Dâmbovița a precizat, legat de Ziua Sfinxului, că:

28.11.2021 Sfinx, Bucegi (sursa- Sakvamont Dămbovița)

Serviciul Public Județean Salvamont Salvaspeo Dâmbovița a fost prezent la acest eveniment încă de la începutul zilei, cu scopul de a informa și a oferi sfaturi turiștilor pentru a preveni eventuale accidente montane. Odată cu închiderea instalațiilor de transport pe cablu și lăsarea întunericului salvatorii montani au patrulat pe traseul Babele – Peștera astfel încât s-a circulat foarte bine și în condiții de siguranță.

Toate măsurile prezentate mai sus au fost foarte eficiente, dar cu toate acestea au avut loc cinci intervenții de salvare, cu un număr de șase persoane implicate. Echipa de intervenție a răspuns prompt la toate solicitările, transportând victimele la baza muntelui, în mare parte mecanizat.

Președintele CJ Dâmbovița, a fost cel care însă a făcut ca subiectul să capete amploare, poate mai mult decât ar fi fost cazul. Acesta a anunțat că județul Dâmbovița a câștigat, în instanță, “Babele” și “Sfinxul“:

Mă bucur să le transmit dâmbovițenilor că joi, 25 noiembrie, Consiliul Județean Dâmbovița a avut câștig de cauză în procesul cu județul Prahova, vecinii noștri susținând că atât Sfinxul, cât și Babele se află pe teritoriul lor.Deși sentința de joi nu este definitivă, toate instanțele, altele decât cele din Prahova, au spus că cele două monumente sunt ale județului nostru, iar eu mă voi asigura că Sfinxul și Babele vor rămâne pe teritoriului județului nostru.

Postare facebook/ Corneliu Ștefan

Fată de ceea ce spune Corneliu Ștefan, povestea este ceva mai nuanțată, de fapt. Asta pentru că disputa este ceva mai veche. Concret, în data de 25 noiembrie 2021, Tribunalul Vâlcea ( detalii aici) a admis o cerere a Județului Dâmbovița, în ceea ce privește disputa cu județul Prahova ( comuna Moroieni, din Dâmbovița, și orașul prahovean Bușteni, ca să fim și mai exacți), precizând că sentința poate fi atacată cu recurs:

Foto- Captură site Tribunal Vâlcea, procesul dintre DB și PH

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, având ca obiect obligaţia de a face. Stabileşte limita hotarului administrativ ce separă cele două unităţi administrativ-teritoriale pârâte, Comuna Moroeni şi Oraşul Buşteni, pe amplasamentul indicat în Planul de situaţie cu stabilirea tronsonului linie de graniţă prin măsurători în varianta 1, depus la fila 67, vol. IV, dosar Tribunalul Dâmboviţa, avizat de către OCPI Dâmboviţa, ce constituie anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, întocmit în cauză de expert Guiu Aurel. Admite cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamantului formulată de Judeţul Dâmboviţa, reprezentat prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa. 

Sentință Tribunal Vâlcea, 25 noiembrie 2021
28 noiembrie 2021

După anunțul “victorios” al autorităților dâmbovitene, o zi mai târziu, a venit și replica celor din Prahova. Prefectura Prahova a anunțat că “Babele și Sfinxul” rămân în Prahova, indiferent care va fi deznodământul procesului amintit anterior:

Pe parcursul derulării procesului, prefectul judeţului Prahova a convocat părţile, în nenumărate rânduri, tocmai pentru a stinge litigiul şi a găsi o cale de mijloc pentru rezolvarea situaţiei, însă la aceste convocări reprezentanţii judeţului Dâmboviţa nu s-au prezentat. Menţionăm că limita teritorială între cele două localităţi din judeţe diferite nu schimbă ceea ce este deja stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1.359/2001, care atestă apartenenţa celor două monumente naturale la domeniul public al judeţului Prahova, respectiv al oraşului Buşteni. Indiferent de rezultatul final al procesului, monumentele naturale Babele şi Sfinx sunt şi rămân în domeniul public al oraşului Buşteni. Dincolo de toate aceste aspecte, monumentele naturale Babele şi Sfinx sunt două dintre cele mai importante simboluri naturale ale României, aflate în Parcul Naţional Bucegi, ceea ce înseamnă că din punct de vedere turistic şi cultural ele aparţin tuturor românilor”

Comunicat Prefectura Prahova, 29 noiembrie 2021
Sfinxul (Arhivă)

Procesul dintre cele două judeţe a început în urmă cu mai mulţi ani şi a trecut pe la mai multe instanţe. O primă instanţă, care a pronunţat o decizie în această speţă, a fost Tribunalul Dâmboviţa, în octombrie 2019, iar în septembrie 2020, Curtea de Apel Ploieşti, unde se judeca recursul, a admis o cerere de strămutare, dosarul fiind trimis la Curtea de Apel Piteşti care, în decembrie 2020, a casat sentinţa iniţială şi a trimis dosarul la rejudecare la Tribunalul Vâlcea. ( sursa g4media). De fapt, istoria litigiului este și mai veche. Ea a avut un punct de inflexiune prin 1999, când cei de la Prahova au emis o autorizație de construcție (cabană) în zona ce aparținea județului Dâmbovița. În 2016 vicepreședintele CJ Dâmbovița amintea și că:

Munții Bucegi văzuți de pe Cristianul Mare ( Brasov)

CJ Prahova a intentat proces acum mulţi ani, pentru că ei nu recunosc că cele două monumente sunt în Dâmboviţa. CJ Prahova a tot folosit aceste monumente ca sigle ale judeţului şi au zis că ar fi util pentru ei dacă ar fi ale lor. Au dat autorizaţie de construire în zona Dâmboviţa, că aşa ne-am sesizat şi i-am blocat. Dosarul acela a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, care a spus un lucru foarte interesant, şi anume că acest litigiu nu e de competenţa materială a instanţelor şi că trebuie rezolvat de Guvern. Noi am invocat faptul că, în 1968, când s-au înfiinţat judeţele, cum Dâmboviţa nu exista, situaţia a fost făcută de serviciile competente de la Prahova. Pe baza situaţiei date de ei am lucrat noi şi cu asta dovedim că cele două monumente sunt la noi“, a declarat Marin Antonescu, vicepreşedintele CJ Dâmboviţa, în 2016

Sursa -adevarul.ro

Amănuntul este important pentru că, într-o bună măsură, devoaleaza care este adevărata miză a disputei teritoriale dintre cele două județe: Exploatarea zonei, o exploatare ce include inclusiv, dar mai ales, posibilitatea de a construi în arealul zonei înalte din Bucegi (zona Babele-Sfinx).

Fiecare dintre părți invocă câte un document, în favoarea sa, unele chiar din perioada interbelică sau ulterioare, adică perioade în care România a cunoscut o serie aproape fără sfârșit de împărțiri administrativ teritoriale. Doar o simplă înșiruire a acestora ( și sub formă grafică) este suficientă, cred, pentru a înțelege că disputa este una încă departe de a fi soluționată. Așadar:

Județele din Regatul României 1925
1938- Altă împărțire administrativ teritorială
1950-1952 ( judetul Dâmbovița nu mai există, este înglobat în regiunile Prahova, Bucuresti , Argeș sau Brașov
Alta organizare administrativă (tot fără județul Dâmbovița)
Împărțire administrativa în perioada 1960-1968
1968, Reapare judetul Dâmbovița (încercuit rosu și cu săgeată zona de dispută teritorială amintită în articol)

În tot acest timp. De fapt de multe mii de ani, atât “Sfinxul” cât și “Babele” au fost tot acolo, și nu le-a revendicat nimeni, pentru că nimeni nu s-a considerat proprietar asupra lor. Cu alte cuvinte, cu mult înainte ca județele Prahova și Dâmbovița să fi existat, și România, de fapt, nu a fost atâta “zarvă” pentru atât de puțin. Restul, adică disputa la care face referire, în cea mai mare parte, acest articol, este doar o clipă, o frântură de clipă, de fapt, din istoria locului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *