România are o problemă! De fapt, mai multe, dar una cu adevărat majoră: la capitolul drumuri rămânem, invariabil, repetenții clasei europene, de pare, dacă stai să asculți explicațiile celor ce ar trebui să rezolve problema <nu gratis, ca să ne înțelegem, ba din contră s-ar putea spune>, că întreg Universul cunoscut s-a așezat de-a cumezișul proiectelor noastre mioritice, în special cele de reabilitare sau îmbogățire a infrastructurii rutiere. Și, în consecință și invariabil, orice vom face, “sorții” ne vor fi potrivnici, iar proiectul, dacă se va realiza vreodată, va fi un fel de rudă apropiată cu eternitatea, până la momentul “împlinirii” sale depline.
Încă o promisiune…rutieră
Foto: Anunțare proiect Găești ( CJ Dâmbovița, 21 aprilie 2023); Sursa foto: Corneliu Ștefan/ facebook 
Cu puține ore în urmă, spațiul politico-administrativ dâmbovițean a vuit pe marginea unei noi “realizări”, din același domeniu,cel al infrastructurii rutiere. S-a semnat, s-a spus, un nou contract, cel “de realizare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru inelul de centură al orașului Găești, tronson ce va avea regim de Drum Județean”. Vreo 89 de milioane de lei ( tot proiectul, nu doar studiul de fezabilitate), din care doar vreo 9 milioane de lei fonduri locale. Evident, după asemenea anunț, trebuie să curgă, și au curs, aplauzele și felicitările. Vorba aia, mai avem încă “un drum cu adevărat civilizat si european”. Nici nu mai contează că el, drumul adică, nu există, momentan, decât în vreo schiță de sertar, NOI îl avem și merită “să-i tragem un chef”, fie el și virtual, cu tot tacâmul, adică felicitări, tort, cadouri și șampanie, pentru sărbătorit. Oricare ar fi el, dar în principiu cel care dă vestea cea mare, cea cu scadență la alegerile din 2024, cel mai probabil.
Că doar nu ne doare gura să promitem, aici, prin “bătătura” noastră numită România, nu mai încape nicio îndoială, cred. Din păcate, devine o obișnuință: Partea cu făcutul <nunții > și sărbătorirea, ca-n povești, unor iluzii de mai bine, pe care oricum nu le mai crede nimeni. Aproape nimeni, de fapt. ( n.m.- atenție, nu vorbim de reacțiile de tip “Respect”! și “Felicitări!”, ce umplu mediul virtual, reacții ce nu au nicio substanță, acestea fiind, în marea lor majoritate, mai mult un reflex condiționat, din lumea virtuală. Nu toate, evident)
De unde vine pesimismul? Este justificată o astfel de atitudine? De ce nu plecăm de la prezumția de bună credință?
Răspunsul este extrem de simplu: Da, atitudinea este justificată! Tot, dar absolut tot, ce s-a promis a fi făcut în materie de reabilitare rutieră (și) în Dâmbovița, fie a fost întârziat cu ani întregi, fie, pur și simplu, nu s-a mai făcut deloc. Pe alocuri, în cazul unor proiecte, au fost cheltuiți chiar și o parte din banii alocați pentru proiect, pentru ca apoi să nu se mai facă absolut nimic. Cu o excepție, banii pentru studiile de prefezabilitate și fezabilitate. Aici, ce e drept, s-a făcut și răsfăcut. Și, banii, tot evident, s-au cheltuit. Este, de departe, cea mai profitabilă și cea mai păguboasă afacere posibilă, în același timp, dacă s-ar întocmi un astfel de clasament, cu domenii de activitate ce s-ar preta la o astfel de analiză. Pentru cine profitabil și pentru cine păgubos? Aceasta este o discuție separată, una extrem de complicată și cu multe elemente de analiză sau prea multe necunoscute în ecuație, astfel că timpul necear elucidării problemei ar fi prea îndelungat, pentru a fi abordată în acest material.
Proiectul “cel mai cel”!
În septembrie 2017, la Târgoviște, demara, în sensul de semnare a documentelor, un proiect de reabilitare rutieră, cu fonduri europene, ce a fost catalogat ca cel mai mare proiect de reabilitare rutieră nu doar din Dâmbovița, ci chiar din întreaga regiune Muntenia Sud . Aprecierea aparține celor de la ADR Sud Muntenia, organismul prin care a fost (este încă) implementat proiectul .
Foto: Semnare proiect (august 2017) 
Cu un termen de finalizare a proiectului de 45 de luni (3 ani și 9 luni), lucrarea ar fi trebuit încheiată la data de 5 mai 2021. În iulie 2020 încă se mai semnau contractele de atribuire a lucrărilor de execuție a proiectului, după ce acesta fusese împărțit în 4 loturi. Ca de obicei, la fiecare astfel de moment, alături de o altă rundă de fotografii, găsindu-și loc alte și alte declarații triumfătoare. Asta deși, prin fotografii, se grăbeau să se așeze și cei care, efectiv, la acea vreme, nu aveau nicio legătură cu proiectul ( n.m.– eram însă cu câteva luni înainte de alegerile locale din septembrie 2020).
Ei bine, lucrările au debutat abia prin octombrie 2020, pe primul din cele 4 loturi în care a fost împărțit proiectul. Deși, așa cum am precizat, fusese semnat, contractul inițial, încă din septembrie 2017 (detalii aici- Valahia Media)
Prin iulie 2021 se organiza cea mai recentă ieșire la rampă, în sensul în care era inaugurat un segment de drum reabilitat ( aproximativ 15% din cadrul proiectului pe un singur lot; detalii aici-Valahia Media). În condițiile în care eram deja cu două luni mai târziu de termenul maxim de implementare a proiectului ( ce fusese în mai 2021, vezi mai sus documentul). Nu numai că de atunci (n.m– în intervalul 2021-2023) nu s-a mai precizat nimic concret legat de evoluția proiectului, dar, așa cum o arată documentele ( SICAP sau proiecte de hotărâre emise de de CJ Dâmbovița, unele nu foarte mediatizate, din motive evidente) valoarea proiectului a crescut constant. Iată, spre exemplu, valoarea de achiziție pentru lotul 3 ( executant lucrări SC PORR Construct SRL), din iulie 2020, respectiv suma de 43,9 milioane de lei. În vrem ce în aprilie 2023 (printr-o hotărâre a CJ Dâmbovița) s-a stabilit o valoare a execuției de lucrări în cuantum de 61,7 milioane de lei. Este adevărat că, între timp, prețurile s-au schimbat ( la materiale de construcții), iar costurile sunt mai mari, la absolut orice, dar și suma a crescut cu aproape 18 milioane de lei , adică aproape 4 milioane de euro.
De altfel și în SICAP, pe parcursul anului 2022, apar mai multe oferte de preț, pentru întregul proiect, unele în creștere ( cel mai probabil mai vorbim de resturile de executat din proiect și valorile financiare necesare pentru acestea). De la 157 la 179 de milioane de lei, doar în intervalul ianuarie-noiembrie 2022.
În total, față de momentul 2017, când alocarea era de 211 milioane de lei, s-a ajuns, în 2023, ne spune chiar CJ Dâmbovița, la o sumă de 246 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, a durat mai mult ( nu e gata incă) și costă mai mult cu cel puțin 35 de milioane de lei ( peste 7 milioane de euro).
Dacă mai adăugăm și faptul că și ce s-a făcut are, cel puțin pe alocuri, toate șansele să fie făcut prost, ce mai rămâne?
Evident că ultima întrebare nu are un singur răspuns, iar acesta depinde de fiecare dintre cei ce lecturează aceste rânduri.
