Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a informat toate primăriile din țară, în urma cu două zile, că au fost epuizate fondurile din PNDL pentru anul în curs, recomandarea fiind să finanțeze proiectele din surse proprii sau să sisteze lucrările.
Ministerul Dezvoltării a epuizat creditele bugetare alocate Pogramului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru anul în curs. (…) Aveți posibilitatea să decontați bunurile achiziționate, serviciile prestate, lucrările executate din surse proprii sau din alte surse legal constituite, sau să sistați lucrările”
Fragment scrisoare ministrul Cseke Attila (ministrul MDLPA)
Ulterior, un adevărat “cor al bocitoarelor” s-a pornit la nivel național, în care, evident, reprezentanții opozitiei parlamentare, prin reprezentanții din teritoriu (în special PSD) au început să acuze Guvernul că lasă țara pe marginea prăpastiei, că vom muri de foame, etc.
În fața râurilor de lacrimi, Cseke Attila a mai precizat că: “vreau să liniștesc pe toată lumea, nu se întâmplă pentru prima oară. Facturile depuse până în 15-17 iunie, care îndeplinesc condițiile, vor putea fi plătite. Plăți vom efectua până la 20 iulie. Va exista deci maximum o lună de zile în care ministerul nu va face plăți. Dar la rectificarea din august vor fi alocate surse importante pentru PNDL. Autoritățile locale pot face plățile din buget, cu decontare ulterioară. Se pot continua lucrările și din august se reia plata facturilor.“
Ce s-a întâmplat de fapt și de unde vine valul de prorociri apocaliptice?
PNDL sau Programul Național de Dezvoltare Locală este un program demarat de Guvernul României în anul 2013, aflat acum la finalul celui de-al doilea ciclu de viață. Acesta este un program de finanțare multianual, coordonat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, obiectivul, declarat oficial, fiind de : sprijinire a unităților administrativ-teritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ ale acestora cu diverse dotări ”în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României”.
Un program, de fapt, prin care Guvernul își fidelizează administrațiile locale, prin alocare directă de fonduri, pentru diverse proiecte, ce nu sunt vizate de rigorile existente la fondurile europene, din sacul peticit, și deloc fără fund, bugetelor naționale. În plus, nici nu sunt (n.m. fondurile) într-un cuantum suficient, pentru a mulțimi pe toată lumea. În actualul ciclu de alocare multianuală (PNDL II) vorbim de o sumă de aproximativ 29 de miliarde de lei, o sumă pe care însă administrațiile locale, ce au depus proiecte, nu au fost în stare să o cheltuie.
Nici în Dâmbovița nu s-a făcut excepție, iar președintele CJ Dâmbovița, într-un mesaj cu un caracter de sfârșit de lume, anunța apocalipsa economică a județului, ca urmare a anunțului celor de la Guvern, legat de PNDL:
125 de șantiere deschise în județul #Dâmbovița se vor închide, iar sute de muncitori ar putea intra în concediu fără plată, timp de cel puțin o lună, din cauza incompetenței Guvernul Cîțu. Finanțiștii și analiștii coaliției de dreapta au lăsat fără bani toate primăriile din țară care aveau lucrări prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Mii de lucrări la școli, drumuri, dispensare, rețele de utilități sunt blocate de astăzi pentru că actualii guvernanți nu au fost în stare să prevadă sumele necesare pentru continuarea PNDL-ului. Doar în județul Dâmbovița sunt 60 de primării de municipii, orașe și comune, plus Consiliul Județean Dâmbovița, care nu vor mai avea cu ce să achite facturile către executanții lucrărilor. Pe lângă faptul că termenele de finalizare vor fi întârziate, ce vor face firmele care așteptă banii de la primăriile pentru care lucrează? Cum își vor plăti angajații?Ce se întâmplă cu școlile care ar trebui finalizate până la începerea noului an școlar? Dar cu lucrările la drumuri? Se intră în iarnă cu ele?Sunt întrebări la care, sunt convins, nimeni din Guvern nu va răspunde!
Postare facebook Corneliu Ștefan
Postarea este evident una politică, mai degrabă, ghidată doar de principiul conformă căruia orice acuză la adresa adversarilor politici este justificată, neavând importanță valoarea de adevăr a acesteia. În realitate, nu va intra nimeni în faliment ( nu din cauza plații din PNDL), muncitorii nu vor rămâne pe drumuri ( pentru că se va întârzia o lună cu plățile), iar proiectele, în cele mai multe cazuri, oricum erau întârziate, unele chiar cu ani de zile. Probleme cu adevărat importante sunt altele. În fapt, chiar PNDL în sine este cea mai mare problemă. Un program ce a ajuns unul al mitei politice și cu adresabilitate restrânsă, doar pentru apropiații puterii politice, nu pentru binele comunităților neapărat. Un raport Expert Forum, citat de cei de la cursdeguvernare.ro, arată ce înseamnă cu adevărat PNDL:
Toate firmele care au obținut contracte prin PNDL au avut cifre de afaceri semnificative în ultimii ani. Unele dintre ele au avut creșteri chiar și de 3–4 ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie. Cea mai mare parte dintre ele au vechime mare, peste 10 ani și un număr semnificativ de angajați, de ordinul sutelor, respectiv capacitate în a implementa lucrări. Cu toate acestea, în cazul celor mai multe dintre firmele din lista de mai sus, există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate.
În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate; în unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive.
Legea privind achizițiile publice stabilește criteriile de excludere a unui ofertant de la o procedură inițiată, astfel că este decizia autorității contractante de a exclude sau nu firma. Însă ceea ce subliniem este că există un factor de risc, cu potențial de influență politică în cazul acestor companii.
În cazul unora dintre firme, există fie conducere comună (un acționar sau asociat), grade de rudenie sau afinitate între proprietari sau alte legături bazate pe interese, fapt care poate indica un anumit grad de monopol al achizițiilor în anumite regiuni.
Datele ne arată că majoritatea firmelor fac contracte în județul unde au sediul sau în județele vecine, în regiune. Puține firme din datele analizate au făcut contracte cu UAT–uri din județe aflată la distanță, dar sunt și cazuri de firme mari precum Coni, Strabag, Hidroconstrucția, Dugaro care au ajuns în majoritatea regiunilor din țară.
Pentru mai multe amănunte click aici
Toți reprezentanții puterii au recunoscut, la un moment dat sau altul, că PNDL-ul este departe de ce și-a propus să fie, numai că, fie că vorbim de PSD, PNL sau noua alianță de guvernare (adică cei care au gestionat PNDL-ul până acum) declarațiile, conform cărora trebuie schimbat ceva, au rămas doar atât, adică declarații, borcanul cu miere al banilor, pentru care nu te întreabă nimeni, nimic, a rămas la dispozitia puternicilor zilei, ce au oferit lingurițele bunăvoinței, pentru ospăț, cui și cum au vrut (n.m– total diferit de ceea ce se întâmplă la fondurile europene, unde trebuie demonstrat că ce s-a declarat s-a și făcut, și, în plus, este și realizat la standardele impuse, pentru a primi fondurile).
Modul greșit de gestionare a PNDL-ului, nu este nici pe departe apanajul exclusiv al unui partid sau altul. Spre exemplu, în anul 2019, erau oprite la plată lucrări de 146 de milioane de lei (inclusiv în județul Dâmbovița), motivul fiind că lucrările erau efectuate de mântuială (unele chiar deloc, dar pentru care se ceruseră bani). În anul 2020, în Dâmbovița, spre exemplu, erau finalizate 228 de obiective finanțate prin PNDL (total sumă alocată 338 de milioane de lei), multe dintre aceste obiective fiind însă de proastă calitate ( vezi mai sus de ce) și mai erau de finalizat alte 195. La un an distanță, președintele CJ Dâmbovița spune că au mai rămas 125 de obiective de finalizat, prin PNDL Totuși dacă s-au fi încadrat în planul inițial, ar fi trebui deja finalizate în 2020., ceea ce duce la concluzia logică că cineva nu și-a făcut treaba ( ori administrația publică ce are proiectul, ori constructorul, de casă, politică, de cele mai multe ori. Are mai puțină importanță oricum)
Lucrări neconforme cu proiectul, realizatevprin PNDL în judetul Giurgiu 
La nivel național o singură concluzie logică poate sta în picioare, după două etape de PNDL (PNDL I și PNDL II): Rapoartele instituțiilor de control au arătat că există probleme serioase legate de implementarea PNDL, pornind de la lipsa unei baze de date coerente, până la alocări politice sau achiziții aranjate, în schimb nimeni nu a avut curajul, până acum, să schimbe această stare de fapt,în ciuda unor declarații mai mult sau mai puțin politice. Poate de acum înainte.
1 Reply to “Ce ascunde “bocetul prelung” după banii din PNDL. Faliment, șomaj sau doar robinet închis la alocarea politică a fondurilor publice?”