Noul Guvern (Florin Câțu) se confruntă (vorba vine) cu primul protest, la doar câteva zile de la instalarea în funcție. Protestul, organizat de Federația Cartel Alfa se rezumă, deocamdată, la o pichetare a Ministerului Muncii, iar motivul declanșării protestului este doar o “reacţie faţă de nivelul insuficient până la care Guvernul a decis creşterea salariului minim brut pentru anul 2021 “, respectiv o creștere de 41 de lei, față de 100 de lei cât ar fi vrut sindicaliștii.
“Noi încercam prin acțiunea de azi să-i sensibilizam și să atragem atenția că decizia luată este una proasta. Nu pot trăi, sunt sub limita”, a declarat unul din liderii de sindicat
“40 de lei în plus la salariul minim, cât a anunţat Guvernul, nu acoperă nici măcar cheltuielile suplimentare pentru măşti şi alte elemente de protecţie individuală“., este o altă declarație a protestatarilor.
Ce s-a decis de fapt
“Salariul minim va crește în 2021 cu o sumă care va depăși rata inflației, adică 70 de lei brut, de la 2230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Aceasta este concluzia consultărilor pe care le-am avut astăzi, alături de prim-ministrul Florin Cîțu, cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social” , a fost anunțul (28 decembrie) ministrului Muncii, Raluca Turcan, ce, ulterior, a avut ca reacție decizia celor de la Cartel Alfa de a picheta Ministerul Muncii.
Comparații salariul minim
Spre comparație, de la 1 ianuarie 2020 (în urmă cu un an) salariul minim brut a crescut cu 7,2%, comparativ cu nivelul din 2019.
Salariul minim brut pe economie creștea atunci de la 2080 de lei la 2230 de lei, adică de la 1 ianuarie 2020.
La un salariu brut de 2230 de lei, angajatul va primi „în mână” un salariu net de 1346 lei, iar firma va suporta în total un salariu întreg de 2280 de lei.
Salariul diferențiat pentru lucrătorii cu facultate care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare rămâne nemodificat: 2350 lei brut pe lună. La acest nivel salarial, remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.
În România, în anul 2019 erau încadrați cu salariul minim brut de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi (5.631.757). La aceștia se adăugau un număr mic de angajați la stat (33 de salariați).-conform startupcafe.ro
Concluzii
Cu alte cuvinte majorările (sau nu) au efect și în 2021 doar asupra celor din mediul privat (erau aproximativ 1,3 milioane cu salariul minim în 2019).
Protest 29 decembrie 2020
Pe de altă parte “inechitatea dintre stat si privat”, la nivel de salarizare, nu se rezolvă nici cu creșterea de 41 de lei (de la 1 ianuarie 2021) nici cu una de 100 de lei (cât vor cei de la Cartel Alfa). Asta pentru că, în sistemul de stat, salarizarea este pe bază de coeficient, ce se raportează la salariul minim brut pe țară (cel fără sporuri, pentru studii, spre exemplu). Cel mai mic coeficient de salarizare este, la Stat, de 1,44 (la un debutant), așadar cu mult peste salariul minim din privat, în plus fiind un nivel ce crește și mai mult, odată cu majorarea minimului brut pe țară, adică o diferență și mai mare între stat si privat.
În vreme ce la privat povara fiscală este acoperită de angajator, ce virează către stat o sumă mai mare, decât până acum, Statul va plăti pentru angajații săi mai mult (net-ul), restul (taxe și impozite pe venit, mai mari) fiind doar o mutare dintr-un buzunar în altul, al statului.
Cei 60 de lei în plus, la net-ul salarial, solicitați de Cartel Alfa, nu ajută foarte mult pe cei, probabil, 1,3 milioane de angajați cu salariul minim ce ar urma să beneficieze de pe urmă măririi salariului minim brut pe țară, dar cu siguranță creșterea va genera o gaură mai mare în bugetul statului, prin plățile suplimentare către angajații la Stat. În conjunctura economică actuală (de la nivel mondial), când se anunță un puternic recul economic și în 2021, este greu de crezut că toate creșterile salariale nu vor avea efect și în economia de piață, asta însemnând o pierdere a locurilor de muncă (multe dintre ele fiind “subvenționate” de stat, prin plata așa numitului șomaj tehnic, din perioada de pandemie, cei 75% pe care unii îi încasează și acum).
Asta în condițiile în care privatul, pus în fața unei poveri fiscale mai mari, în actualele condiții economice, și fără ajutorul plătit de stat (șomajul tehnic pandemic) va lua în serios posibilitatea de a renunța la afacere sau cel puțin de a reduce dimensiune acesteia= șomaj pentru mulți dintre cei angajați cu venitul minim salarial. Pe de altă parte, este evident că nivelul minim de salarizare actual, din România, nu poate asigura decența traiului cotidian. Dar, din păcate, nici vremurile nu sunt normale, iar toate inegalitățile și nedreptățile sociale nu vor putea fi rezolvate peste noapte. Mai mult chiar, în lipsa unor strategii coerente, unele majorări s-ar putea ca, finalmente, să se dovedească a fi chiar o piatră de moară, legată de piciorul tuturor, chiar în momentul în care se speră în ieșirea la liman, din apa tulbure a vremurilor.