Baschet: CSM Târgoviște – performanță (mai) înseamnă doar când întrerupi șirul înfrângerilor. (+ Cum alocă Statul banii, pentru sport)

Un eveniment a avut loc la Târgoviște, în data de 15 februarie a.c. Și nu, nu este o glumă, asta pentru că altfel cum ar putea fi catalogată o victorie sportivă locală, dacă nu ca un eveniment special, mai ales atunci când gustul victoriei a început să-ți fie străin.

Echipa locală de baschet feminin, CSM Târgoviște, a reușit, pe teren propriu, să câștige partida disputată contra celor de la Olimpia CSU Brașov (scor 82-57), o performanță ce, în trecutul nu foarte îndepărtat, nu însemna mai nimic pentru multipla campioană națională la baschet feminin. Am numit-o, evident, pe CSM Târgoviște.

Din păcate, pentru localnici, gloria sportivă se mai măsoară doar la timpul trecut, la Târgoviște, chiar și într-o competiție internă submediocră, cum este prima ligă de baschet feminin din România (n.m.– competiția este dominată autoritar de Sepsi Sf. Gheorghe, de ani buni, echipa din Covasna neavând rival, nici partener de întrecere ce să fie luat în serios, în confruntările competiționale din România).

CSM Târgoviște este la doar a doua victorie, în 15 partide disputate în campionat, și, grație succesului de miercuri, 15 februarie, a părăsit momentan ultimul loc din clasament (n.m:- loc la care s-a “abonat” din startul competiției)., ajungând pe poziția a 10-a, dintr-un total de 11 echipe (criza din baschetul feminin românesc este reflectată și de acest număr impar de echipe, din primul eșalon, pur și simplu nefiind posibilități de a strânge un număr par de echipe, astfel ca, etapă de etapă, una dintre competitoare să nu stea pe bară, cum se spune). Poziția actuală a CSM-ului este însă doar conjuncturală, echipa dâmbovițeană urmând a reveni pe ultimul loc după ce și CSM Alexandria va ajunge la un total de 15 meciuri jucate în competiție, indiferent de rezultatul acelui meci ( n.m.: – se acordă un punct pentru fiecare meci disputat și două puncte la victorie). Cu un minus 365 la coșaveraj, CSM Târgoviște este, de departe, echipa ce stă cel mai rău din întreaga competiție.

Victoria contra celor de la CSU Olimpia Brașov este văzută ca “o mare performanță” de cei de la CSM (vezi pagina oficială de facebook a echipei), dar entuziasmul afișat, precum și încrederea într-un viitor cu multiple victorii, în competițiile interne, sunt cel puțin hazardate, ca să nu spun fără nicio legătură cu realitatea. Atâta timp cât lotul este extrem de “subțire”, chiar și pentru o competiție anemică cum este acum LNBF, iar speranțele de victorie se și materializează doar când veterana de peste 40 de ani a echipei este în mână (n.m- este vorba de Ancuța Stoenescu) este clar că viitorul nu are cum să sune bine, indiferent cât de mult optimism debordant am împrăștia în spațiul rețelelor de socializare, pentru a lua ochii celor ce ar trebui să privească mai cu atenție, poate, unde se duc banii publici. Când se duc.

P.S.

Una dintre probleme , și la CSM Târgoviște cât și în alte părți, sunt fondurile. Cu două echipe în prima ligă ( la baschet cât și la volei feminin), la Târgoviște era evident că bugetul total al clubului nu este suficient de îndestulător pentru marea performanță la ambele secții. S-a ales varianta cea mai păguboasă, probabil, cea în care banii (publici toți) sunt investiți în mercenari, schimbați in corpore de la un sezon la altul, fără mari beneficii pentru comunitatea locală. Și totul doar la o singură secție, cealaltă (baschetul în cazul de față) fiind lăsată doar să supraviețuiescă. Așa se vede dinafară, cel puțin, transparența cheltuirii banilor publici nefiind defel un atu al CSM Târgoviște. Din păcate.

Nu-i vorbă, că și la case mai mari, când este vorba de alocări financiare, lucrurile lasă de dorit. Ministerul Sporturilor, spre exemplu, a anunțat, la finalul lunii ianuarie 2023, ce bani va da federațiilor sportive. În total suma este de 162 de milioane de lei. Cei mai mulți (14 milioane de lei) merg către Federația de Canotaj. Justificat, având în vedere rezultatele obținute.

Pe locul doi, la alocare, este Federația Română de Baschet (6,8 milioane de lei). Aici în niciun caz nu vorbim de o împărțeală justificată, adică una ce să țină cont și de rezultate și potențial olimpic. Suntem (aproape) zero, la toate categoriile, la baschet (n.m.- mai ales la feminin), comparat cu lumea civilizată a baschetului și nu cu vre-un cătun din Africa. În fine, fără a intra prea mult în amănunte, iată, mai jos, cum se “aruncă” cu banii publici către tot felul de federații sportive. Am numărat vreo 10 federații distincte de arte marțiale și Karate. Fiecare dintre cei care au visat, la un momentat dat, veun stil de luptă nou și-au făcut federație și în România, pentru a încasa, tot unii, niște bani, degeaba, de la Stat. Am ajuns să dăm bani la, atenție!, Federația Română de Scrabble. Pe cuvânt că n-am știut niciodată cât de sportiv eram, jucând acest joc al cuvintelor și dicționarului. Dar de Changara sau Pangration Atlima ați auzit? Nici eu, dar asta nu însemnă că nu “merită” o federație ce să ia bani de la Stat. Și, ca să nu se supere nimeni, dintre cei care poate ar fi vrut să inventeze propria federație sportivă, pentru o pomană de la stat, dar nu au avut suficientă inspirație, Statul s-a gândit să înființeze și “Federația Sportul pentru Toți”. 450.000 de lei, aproape 100.000 de euro. Un chilipir.

Așa, de la “nașu´ mare”! Pentru ce? Pentru “semințele” chibiților de pe marginea competițiilor sportive, probabil. Sunt mulți, așa că bugetu-i pe măsură.