Undeva la jumătatea lunii martie, anul de grație 2018, vă promiteam o analiză, aplicată și detaliată, cu privire la ceea ce denumeam, la acea vreme, cheltuirea iresponsabilă a fondurilor publice. Spuneam, la acea vreme, că:
“…statul a înțeles că cea mai ieftină metodă de a căpăta liniște este, oricât de paradoxal ar părea,
să cumpere, alocând din ce în ce mai mult, această liniște.
(…) vă propun, într-un material viitor, un studiu de caz,
a ceea ce înseamnă fonduri de promovare și publicitate, în media,
așa cum sunt ele prevăzute ele în bugetele instituțiilor publice.”
Speram, la momentul respectiv, că demersul inițiat de valahiamedia, acela de a colecta informațiile necesare pentru a alcătui un tablou cât mai complet, pentru a ilustra un fenomen, va fi încununat de succes, având în vedere că demersul a fost inițiat apelând la varianta colectării de date prin intermediul solicitărilor adresate autorităților publice, în temeiul legii 544/2001 ( liberul acces la informații de interes public). Nu am reușit decât parțial, iar asta s-a întâmplat pentru că instituțiile publice nu au înțeles, poate nu au vrut să înțeleagă, că acest tip de solicitare nu presupune un răspuns facultativ.
România, prin administrațiile sale publice, refractare cel mai adesea, și, în final, prin cetățenii săi, plătitorii de taxe și impozite, a pierdut și pierde în continuare, pentru că statul este condamnat prin decizii, fie ale instanțelor naționale, fie ale CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), la plata unor despăgubiri, ca urmare a refuzului unor autorități publice de a oferi informații de interes public ( pentru cei interesați de amănunte , un exemplu găsiți aici, în ceea ce a fost denumit cazul Roșiianu vs. România, o decizie a CEDO, redactată în limba franceză).Sunt bani ce, până la urmă, din păcate, îi plătim noi toți, pentru că autorități publice nu înțeleg obligativitatea oferirii de răspunsuri la întrebări ce au legătură cu activitatea și buna funcționare a unei întregi comunități.
Revenind la subiectul de care aminteam și în luna martie. Intenția era, și este în continuare, de a arăta o imagine a ceea ce înseamnă fonduri pentru reclamă și publicitate media, alocate într-un spațiu restrâns geografic și cu scop limitat, în sensul în care beneficiarul nu țintește decât o comunitate relativ restrânsă, un target vizat pentru un posibil câștig politico – administrativ pe termen scurt sau mediu. În cazul de față Muncipiul Târgoviște, iar în acest sens am încercat colectarea de date privind aceste fonduri alocate atât de către administrația locală, Primăria Târgoviște, cât și de către alte instituții (societăți comerciale,cluburi sportive, etc) ce depind financiar sau prin acționariat de Primăria și Consiliul Local Municipal Târgoviște. La capătul a cel puțin 30 de zile, așa cum prevede legea, ca termen maxim pentru răspuns, de la momentul depunerii și înregistrării solicitărilor, nu am reușit să „convingem” decât o mică parte, dintre cei cărora le-am adresat aceste solicitări, să răspundă. Mai precis, doar Primăria Târgoviște și CSM Târgoviște (club sportiv finanțat cvasi integral din fonduri publice – buget apropiat de 2 milioane de euro în 2017). Spre exemplu, Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița, societate comercială ce operează la nivelul întregului județ Dâmbovița dar al cărei acționar majoritar este Consiliul Local Municipal Târgoviște (deci administrația târgovișteană) nu a binevoit să ofere un răspuns.(înregistrarea solicitării și data le puteți vedea în fotografia alăturată).
Nu este singura instituție ce a procedat în acest fel.
În aceste condiții, am decis să vă oferim,totuși, câteva date, dintre cele colectate până acum, precizând că tabloul este departe de a fi unul complet, înțelegând totodată să nu abandonăm acest demers, dar, în același timp, încercând să oferim un răspuns, măcar parțial, la întrebările generate de o temă ce a suscitat interes.
Așadar, 20 de entități (PFA, SRL, II, etc) diferite au încheiat contracte al căror obiect a fost:
„Informarea corectă a opiniei publice de către prestator,
materializată în preluarea, prelucrarea și difuzarea de materiale (video, audio, scrise)
cu privire la activitatea Consiliului Local Municipal Târgoviște și a Primarului Municipiului Târgoviște”
Contractele au aceiași durată (15.06.2017 – 31.12 2017), adică jumătate de an. Valoarea este diferită plecând de la 2716,80 lei și mergând până la 28.000 de lei). Suma totală, plătită de Primăria Târgoviște este de : 127,161.92 de lei ( 1,27 miliarde de lei vechi sau aproximativ 28.000 de euro). În doar șase luni, în 2017. Nu am vrut să precizăm și numele firmelor, entităților, ce au încasat acești bani, cu toate că am primit și această informație, ca urmare a solicitării, pentru a nu crea impresia unei abordări generaliste amestecând principii cu acuze și incluzând în aceiași „oală” profesionismul și impostura din presă. Am păstrat analiza cu date de identificare pentru o eventuală dată următoare, când informațiile vor fi complete.
De remarcat este că, în aceiași perioadă calendaristică, trei din cele 20 de entități stipendiate de Primăria Târgoviște, prin contractele amintite anterior, primeau, pentru același lucru, bani, sub formă de contract de publicitate media, și de la CSM Târgoviște, club sportiv bugetat din fondurile aflate la dispoziția Primăriei Târgoviște. CSM Târgoviște alocând, pentru anul 2017 ( tot pentru o perioadă de șase luni) un total de 11.450 de lei pentru publicitate media ( pentru patru entități diferite).
Concluzii
Sumele amintite anterior reprezintă doar o parte din banii alocați către publicitatea media, bani publici, pe parcursul anului 2017, din fondurile administrate, într-un fel sau altul, de administrația locală târgovișteană.
- Și ce e rău în asta, până la urmă este o formă de susținere a mass-mediei, a jurnalismului local și implicit de ajutor la realizarea unei punți de legătură, de tip informațional, între administrație și cetățeni. Este un win-win situation, triple win dacă vreți: (1)- câștigă administrația publică, prin reprezentanții săi, a căror activitate este promovată în media, (2) – câștigă și cetățenii, ce sunt informați despre acțiunile administrației publice locale și poartă, practic, un dialog, prin interemediar ce e drept, cu aleșii locali și, (3) nu în ultimul rând, câștigă și reprezentanții mass-media ale căror surse de existență financiară sunt destul de reduse, compromise aproape total ,din punct de vedere a suportului publicitar ce poate fi asigurat din mediul concurențial, atunci când vorbim de comunități locale mici, cum este cea târgovișteană sau dâmbovițeană.
- Este punctul de vedere oficial ce îl veți regăsi de fiecare dată când subiectul este adus în prim-plan, indiferent despre ce comunitate vorbim. Este vorba,însă, doar de jumătăți de adevăr.
– Așa cum spuneam, banii de publicitate media, pentru care am primit confirmare oficială, în cazul de față cei 28.000 de euro, nu reprezintă suma totală alocată publicității media. Există sume alocate pentru fiecare eveniment în parte, (organizat sau tutelat de către administrația locală), de la aniversări de oraș, concerte aniversare,concursuri, evenimente comemorative,etc., aproape fiecare “beneficiind” și de un capitol de promovare cu un buget separat.Deasemnea fiecărei instituție, ce primește suport financiar din partea administrațiilor publice, include reclama și publicitatea media în buget, într-o proporție mai mare sau mai mică, iar toate aceste sume ar trebui solicitate, pentru a putea fi contabilizate la total, separat, printr-o cerere în baza legii 544/2001, pentru a spera măcar că va fi căpătat un răspuns. O estimare este că bugetul pentru acest tip de alocări, publicitate și reclamă media, se triplează, cel puțin, pentru aceiași perioadă de timp, iar în aceste condiții, calculând un an întreg și nu șase luni, la Târgoviște, putem vorbi liniștiți de sume ce depășesc 100.000 de euro, sume ce practic provin din același “robinet” și care, cel mai important, sunt alocate conform aceleiași “îndrumări”. Cam mult? Parcă da.
– Valoarea de adevăr și „informarea corectă a opiniei publice”, așa cum apare în contractele directe, încheiate de către Primăria Târgoviște, cu prestatorii media, este doar un deziderat, asumat scriptic de părți dar niciodată îndeplinit. Asta pentru că informarea corectă se rezumă la transmiterea de informații pozitive, orice fel de derapaj(n.r. informație nelaudativă) fiind taxat prin suspendarea contractului. La Târgoviște, unul dintre prestatori ( dintre cei 20 amintiți anterior), societate (să spunem A.C. după numele de înregistrare la Registrul Comerțului sau G.D. – după numele produsului media oferit) poate nu întâmplător singura (din cei 20) ce nu a difuzat doar informații laudative, la adresa administrației locale, a avut suspendat contractul, nemaiîncasând niciun leu, din cei 5496 de lei pentru care fusese semnat inițial acest contract de promovare, pentru șase luni, în 2017.
– Regula se aplică, la alte dimensiuni, peste tot, în sensul în care media este dependentă de fluxul financiar asigurat, de regulă, din surse private și implicit nivelul de subiectivitate crește cu cât crește nivelul alocării din o singură sursă. Fondurile publice, banii alocați, cum este cazul și în exemplul prezentat în acest articol, sunt absolut necesare pentru supraviețuirea media în comunitățile mici, anihilate economic, adesea chiar de politicile celor ce stipendiază produse de presă, numai că acest tip de supraviețuire financiară anulează orice urmă de obiectivitate, iar valoarea produsului de presă , susținut exclusiv din fonduri publice, este egală cu zero. De fapt, putem vorbi de dublă înșelăciune. Pe de o parte pentru că presa exclusiv pozitivă, la adresa celor ce gestionează viața unei comunități sau administrează fonduri publice, este o presă mincinoasă și manipulatorie și, în al doilea rând, pentru că banii cu care este susținută sunt de fapt banii celor ce sunt manipulați și cărora li se adresează( fonduri publice din taxe și impozite locale). Cu alte cuvinte plătesc ca sa fie mințiți, fie doar și prin prezentarea parțială a adevărului. Nu vorbim de cazurile unde jumătatea de adevăr neprezentată nu poate fi identificată din motive ce țin de genetica individuală, a celor ce realizează prezentarea
– Nu în ultimul rând, subordonarea și dependența de fondurile publice este întreținută și prin intervenția indirectă a autorității. În sensul în care, suportul financiar, asigurat prin reclamă și publicitate, pentru produse sau servicii, venit din mediul concurențial este de multe ori limitat sau chiar stopat, prin intervenția autorității, în mod direct, la firmele ce ar putea oferi acest suport dar care au poate “norocul” să lucreze și cu statul. Contractele cu statul ajugând să fie condiționate de suspendarea relațiilor comerciale, ale firmei respective, cu prestatorii de media catalogați ca ostili administrației. Nu este o speculație ci o constatare ce va constitui subiectul unui alt material ce îl veți putea regăsi, în curând, pe site-ul valahiamedia. cum dealfel se va întâmpla și cu această analiză ce sperăm că va fi completă în curând.