Probabil că nu foarte multă lume știe, în principal pentru că aproape pe nimeni nu interesează ca acest aspect să fie intens mediatizat, că românii au posibilitatea să voteze (la scrutinul din 6 decembrie, pentru Parlamentul României) și electronic. Adică la distanță, fără a interacționa cu mase mari de oameni și a fi expusi riscului îmbolnăvirii cu COVID-19. Foarte adevărat este că varianta este posibilă doar pentru românii cu domiciliu în afara granițelor țării. De ce doar acolo? Pentru că în rest nu există interes a se implementa acest sistem. Din multe considerente. Prea multe pentru a insista a le cuprinde într-o înșiruire, fie ea si doar vag exhaustivă, aici.
Înainte de a prezenta modalitatea (însoțită de câteva considerente personale, bazate pe câteva date statistice) ar fi de precizat și faptul că, dacă cineva s-a gândit că toată zbaterea politică, legată de a fi sau nu alegeri la temenul stabilit (adică 6 decembrie), este doar o perdea de fum, indiferent din care parte eșicherului politic vine ideea amânării alegerilor, din rațiuni ce țin “de protejarea sănătătii populației”, se spune, cel mai adesea, a avut dreptate. Nu interesează pe nimeni, cu adevărat, acest lucru, pentru că, argument mai solid decât acesta oricum nu am identificat, toți, fără excepție, fie că declară rituos că vor alegeri, pentru că nu este încă un pericol, fie că afirmă că le vor amânate (cu vreo 3 luni, până în martie), în realitate se pregătesc, încă din 28 septembrie ( a doua zi de după alegerile locale), de scrutinul din 6 decembrie. Se fac liste, ce apoi se schimbă, de la o zi la alta, se ascut cuțitele politice, se pun pe masă toate “argumentele” , se strâng semnături de susținere și, în general, homo politicus alege să “plângă” în fața camerei de luat vederi, de grija națiunii, în vreme ce, în spatele ușilor închise, se pregătește să “ia gâtul oricui” ar sta în calea visului de mărire personală (prieten, coleg de partid sau doar alegator, nu are importantă). Că sunt și excepții este cât se poate de evident. dar nu este nici locul și nici timpul a fi identificate aici.
Revenind la subiect. Pentru a vota electronic, la distanță, românii cu domiciliu în afara granițelor țării pot depune, pâna în data de 22 octombrie, o cerere către Autoritatea Electorală Permanentă (click aici pentru toate detaliile). Ar trebui specificat că, până în momentul de față (17 octombrie 2020) nu s-au primit decât aproximativ 25.000 de cereri de vot electronic. Este important, dat fiind faptul că, în condițiile actuale, de pandemie (COVID-19), multe dintre state (în special din Europa) nu vor permite organizarea de secții de vot pe teritoriul statelor respective, minimalizând astfel riscul unor aglomerații umane și al răspândirii virusului. Ar mai trebui precizat că, în ciuda unor inițiative firave, adoptarea legală a posibilității votului electronic și pentru cetățenii români cu domiciliul în România, în condițiile existente (epidemie de COVID-19), nici măcar nu a fost luată în seamă. Pentru că pe nimeni nu interesează, cu adevărat, ca românii să îsi exprime voința politică cu adevărat, dincolo de masele largi (în unele cazuri) ale celor încolonați în partide (fie direct ca membri, fie indirect prin avantajele personale ce le pot obtine votând cu un partid sau altul).
Unica variantă, pentru a avea și alegeri la termen dar a și a minimaliza substanțial un risc de infectare cu COVID-19 (cum s-a întâmplat, este deja evident acest lucru, la alegerile locale, din 27 septembrie) ar fi fost ca votul electronic să fie permis și pentru cetățenii români cu domiciliul în România. Cum spuneam, nu a interesat pe aproape nimeni acest lucru. Restul sunt doar vorbe. Sau mai bine spus politicianisme de duzină. Noi, în spațiul carpato-danubiano-pontic, tratăm, în continuare, spaimele comune, cu apă și săpun și “rezolvăm” totul minimalist și, evident, ineficient.
Autoritătile locale “rezolvă” problema epidemiei, în continuare, spălând străzile cu “dezinfectanți”, aruncați dintr-o cisternă
În ceea ce privește reticența față de votul electronic,argumentul a fost, și va fi întotdeauna, teama de fraudă electronică, în cazul unui astfel de tip de vot. Nu cred că trebuie precizat că o astfel de teamă este exibată public, de fiecare dată, în special de “specialiștii în fraude electorale”.
Nu doar pentru România, avem exemplul Trump, dincolo de ocean, ce chiar în aceste zile (octombrie 2020) poartă o campanie furibundă împotriva votului electronic. O realitate ce, în 2016, la alegerile prezidențiale din SUA, a însemnat 33 de milioane de voturi exprimate electronic (aproape un sfert din total).
În altă ordine de idei, oricum cetățenii, ce vor vota în străinătate, aleg patru senatori și opt deputati (dublu față de 2016) dar aproape nimic, comparând cu cei 329 de deputați și 136 de senatori, în total 465 parlamentari, câți are acum România.
Așadar și dacă voturile din străinătate ar fi de ordinul milioanelor, puterea poate fi obținută tot în România (adică majoritați parlamentare) prin votul a doar sute de mii de oameni, la o adică (în conditii de teamă si prezență redusă la vot, în conditiile excepționale de acum).
Să mai amintim că Refendumul, prin care ar fi trebuit să scadă numărul de parlamentari la 300 (foarte adevarat si cu renunțarea la o Cameră, respectiv Senatul) este ignorat ,de ani buni , dar și că o inițiativă a USR (200 de deputați si 100 de senatori, după alegerile din 2020) a primit aviz negativ din parte Guvernului. Este aproape inutil și redundant, pentru că, așa cum spuneam, în România, nu interesează pe nimeni acest aspect (mai curând ar mări numărul, dacă nu le-ar fi frică că le va da cineva foc, la un loc, celor ce ar propune acest lucru și public).
În loc de Post Scriptum
La alegerile parlamentare din Ungaria, din 2016, cetațenii unguri ce nu aveau o adresă pe teritoriul Ungariei, au putu vota, pentru Parlamentul Maghiar (doar pentru partide, nu pentru un reprezentant anume) prin vot electronic. Au votat așa 267,233 alegători (4.6% din totalul voturilor) . 48% dintre voturile valide au fost din…România.
Și parcă nu era nici pandemie, nici vre-un alt virus ce să bântuie atât somnul cât si conștiințele, la vremea respectivă. Dar, după cum se spune, în unele cazuri Boala lungă nu-i decât….