În urmă cu exact o lună, mai exact în data de 6 decembrie 2024, Statul român lua o decizie fără precedent, în istoria democrației românești (una tânără, democrația, dar și plină de “originalitate”, pe alocuri, de altfel). Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat complet alegerile prezidențiale, chiar în momentul în care debutase votarea din turul al doilea al acestui scrutin, unul în care se înfruntau, în conformitate cu rezultatele înregistrate în primul tur de scrutin, așa-numitul independent, Călin Georgescu, și reprezentanta USR, Elena Lasconi.
Peste 50.000 de români votaseră, deja, în diaspora, în ziua de vineri, cea în care CCR-ul anunțase anularea alegerilor prezidențiale, oferind însă doar o motivare subțire a gestului, una din care reieșea că Statul, prin instituțiile sale, urma să ofere și mai multe argumente, în favoarea justeții unei astfel de decizii, ulterior.
Foto: Prezența la vot (turul II al prezidențialelor) la momentul în care CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale din România, vineri, 6 decembrie 2024 (aproximativ ora 14:30)
La momentul respectiv, debut de decembrie 2024, spuneam că decizia poate fi interpretată chiar ca un atentat la democrație, dacă nu chiar mai mult decât atât, atâta timp cât argumente suplimentare, pentru a justifica gestul fără precedent, nu vor fi oferite ulterior (n.m.– de exemplu despre “actorul statal”, din afara României, implicat în manipularea alegerilor, cum s-a spus). Iată, mai jos, luarea de poziție de la momentul respectiv, una ce, în treacăt fie spus, a întrunit apreciarea a câteva mii de internauți și a stârnit interesul a cel puțin altor câteva mii bune de cititori:
De la momentul respectiv a trecut exact o lună, iar acum, în data de 6 ianuarie 2025, România nu este nici pe departe mai lămurită, cu privire la motivele și resorturile (cele reale și complete) ce au dus la anularea alegerilor prezidențiale. Asta pentru că, “Statul eșuat”, după cum a numit România chiar președintele în funcție, Klaus Iohannis, la un moment dat, este incapabil, se pare, să ofere argumente credibile ce să justifice gestul fără precedent, al anulării alegerilor. Sau, pur și simplu, nu vrea să le ofere, considerând, probabil, că românii au primit suficient de multe, atât cât li s-a oferit până acum. Nemaifiind nevoie de alte informații suplimentare.
(pentru rezultatele de la primul tur al alegerilor prezidențiale, din 2024, înregistrate în județul Dâmbovița, click mai jos, pe link)
În continuare, Klaus Iohannis este președinte, cu un mandat prelungit fără vreun termen limită, dar și fără a exista prevederi constituționale în acest sens. Prim-ministru este tot Marcel Ciolacu (PSD), deși, măcar parțial, românii spuseseră că ar fi cazul să se mai schimbe câte ceva, pe la vârful statului. Guvernarea este asigurată tot de către tandemul PSD-PNL, ce au cooptat doar UDMR-ul, în plus, față de ceea ce a fost și până acum (n.m.– minoritățile naționale, din Parlament, nu contează în ecuație, aici mereu fiind vorba de un vot pro-Guvern, indiferent de Guvern).
În continuare, nu există un calendar electoral, pentru alegerile prezidențiale, și, pe zi ce trece, pe margine par că se încălzesc din ce în ce mai muți candidați pentru a intra în cursa prezidențială, inclusiv Marcel Ciolacu, liderul PSD fiind într-o prelungită și susținută campanie de autopromovare pe Tik-Tok, spre exemplu. O cursă prezidențială ce, din păcate, este una fără calendar anunțat, momentan.
Pare că, din multe puncte de vedere, jocurile sunt făcute pentru a îndepărta unul dintre candidații surpriză calificați în turul al doilea al prezidențialelor, la scrutinul de la final de 2024 (detalii și aici). Și nu, nu este vorba despre candidatul suveranist, pentru că pe acest segment de vot este evident că în locul lui Călin Georgescu sunt pregătiți, oricând, alți doi-trei candidați să ocupe locul eventual vacant (cum se anticipa, de altfel), candidați ce oricând ar prelua până la identitate și discursul acestuia (o și fac deja, dar o făceau și înainte de scrutinul prezidențial). Mai curând, pare că miza este îndepărtarea din cursă a candidatului venit dinspre USR, în cazul de față Elena Lasconi, sau oricine altcineva ar veni din partea celor anti-sistem, dar totuși catalogați ca pro-europeni.
Foto: Parlamentul României (Imagine de Arhivă, 2018)
Momentan, cu pasivitate în oferirea de răspunsuri, Statul Român se îndreaptă, aparent, spre instaurarea unei dictaturi a sistemului, una mai soft decât ce se întâmplă la Moscova, evident, dar nu mai puțin o dictatură, în sensul acceptat de dicționar. Adică un sistem ce ignoră voința populară exprimată în mod liber (chiar dacă, putem să admitem asta, și cu influențe doctrinare, subliminale sau de altă natură, din afară, dar până la urmă liber și necenzurat la momentul final, al exprimării votului).
Aici suntem în momentul de față, adică 6 ianuarie 2025, și, fără răspunsuri oficiale din partea autorității, a Statului, gestul anulării alegerilor din decembrie 2024, rămâne unul ce nu face decât să arunce România în preistoria democrației. E important să înțelegem asta, acum. Pentru că un “mai târziu”, pentru înțelegere și acțiune, s-ar putea să nu mai fie posibil.