Într-o sală înțesată de lume (cine trebuie!), la CJ Dâmbovița, s-a mai încheiat o etapă a procesului de devenire a ceea ce se intenționează (și se și spune răspicat acest lucru) a fi cea mai modernă stațiune turistică din România. De fapt, se vorbește de “apariția în România a unui oraș-stațiune”.

Este vorba, bineînțeles, de stațiunea Padina-Peștera, un loc amplasat la 1600 de metri altitudine (aproximativ) în Bucegii dâmbovițeni și care deja există ( ca stațiune de interes național, după cum este denumită), dar care se intenționează a fi extinsă (stațiunea) la o capacitate de mii ( poate chiar zeci de mii) de locuri de cazare. Nu, nu este glumă , am văzut planuri ce vorbeau de 10.000 de locuri de cazare cel puțin. Nu ar fi, evident, nicio problemă, dacă stațiunea nu ar fi amplasată în Parcul Natural Bucegi, adică o zonă protejată, ce și așa, în momentul de față, este cel putin afectată major (natural antropic), dacă nu mai mult, de asaltul modernității și “dezvoltării”, unul cu antecedente, de cel puțin două decenii și jumătate.

În sala “Unirii” a CJ Dâmbovița a avut loc (16.06.2023) dezbaterea publică referitoare la propunerile necesare finalizării Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) Peștera – Padina, în organizarea CJ Dâmbovița ( beneficiarul proiectului, cel cu P.U.Z-ul). Momentan, prezentarea publică a noului P.U.Z. a fost mai degrabă o “afacere în familie” (anunțul cu dezbaterea publică a fost doar formal, și minimal cât cuprinde adus la cunoștința publicului, acesta, anunțul adică, fiind abandonat prin cotloanele site-ului oficial al CJ Dâmbovița), de parcă subiectul nu ar fi fost extrem de important, pentru toată lumea.

Trecând peste “scăpare” ( n.m:- evident, am folosit un eufemism, unul pe care hârtia îl poate suporta cu ușurință, în descrierea gestului de pitire a anunțului) trebuie spus că dincolo de prezentarea glorioasă ( cea oficială) a evenimentului (n.m.– poți să spui orice, în teorie, atâta timp cât nu te contrazice nimeni, iar asta e cel mai plauzibil să se întâmple atunci când dintre cei care mai zic,ceva, de obicei media, nimeni nu este nici măcar prezent), așadar, dincolo de prezentări oficiale cu totul “roz”, la dezbatere am remarcat si câteva contre ( argumentate) între cei care au creat PUZ-ul ( o echipă de la Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, ce a lucrat la proiect pentru CJ Dâmbovița) și reprezentanți ai Academiei Române, Parcului Natural Bucegi sau senatorul dâmbovițean Dragoș Popescu, pe de altă parte. Fiecare dintre aceștia având măcar ceva de completat, dacă nu chiar de reproșat.


Foto: Postare despre subiect Dragoș Popescu/ facebook
https://www.facebook.com/SenatorDragosPopescu/videos/974626073853305
Cum subiectul este extrem de generos, iar prezentarea PUZ-ului de la CJ Dâmbovița încă nu lămurește nimic ( la modul fundamental) trebuie spus că scopul, adică viitoarea stațiune Peștera-Padina, pentru care acum se negociază, practic, cât “beton” va cuprinde și cât din spațiul verde va mai rămâne în picioare (n.m.– am văzut chiar și o cerere de trecere în intravilan, la suprafețe construibile, a peste 45 de ha de pădure, din ce a mai rămas din pădurea din zonă), este încă departe de a fi atins, iar luptele între părți se anunță măcar cu scântei (instituții avizatoare ale statului român, pentru proiect, pe de o parte, și beneficiarii, investitorii deja existenți în zonă, plus proprietarii de terenuri, pe de altă parte, la care se adaugă și CJ Dâmbovița, inițiatorul proiectului, să spunem ca o a treia parte,cu interes în poveste).

Considerând subiectul unul de interes, mai ales că substraturile “afacerii” se încearcă constant a fi ignorate oficial (în comunicarea publică), Valahia Media va informa,și de acum înainte, cu privire la acest subiect, răspunzând astfel și unor cereri exprimate, în acest sens, de către cei ce s-au arătat interesați de acest subiect și în acest spațiu media.