În urmă cu nu foarte multă vreme, în perioada iulie- august 2020 mai precis, am (re)experimentat liberul acces la informații de interes public, apelând la Primăria Aninoasa (comună lipită practic de Târgoviște, municipiul reședință de județ, din Dâmbovița), pentru mai multe informații, ce am considerat că pot avea o relevanță, pentru a construi o imagine, cât mai apropiată de realitate, a ceea ce înseamnă cheltuirea fondurilor publice, dar și perpectivele de dezvoltare și chiar existență, ale unor comunități locale mici (comunități din afara ariei urbane). Am ales comuna dâmbovițeană Aninoasa pentru că, din mai multe puncte de vedere, reprezintă un UAT ce poate avea valențe emblematice, pentru ceea ce se întâmplă în multe locuri din România.
1.Este o localitate ce, într-un trecut nu foarte îndepărtat, nu exista ca entitate distinctă ( a fost parte din raionul Târgoviște, până în 1968, iar ulterior, până în 1989, a fost comună suburbană a municipiului Târgoviște, după 1989 refiind subordonată județului Dâmbovița).
2.Mai apoi pentru că localitatea este foarte posibil ca, într-un viitor apropiat, să fie înglobată în orașul adiacent (Târgoviștea), pentru că urbanul, aflat în continuă extensie, în mod natural, nu va avea altă posibilitate de extindere (în cazul de față) ceea ce va duce, posibil, la pierderea identității actuale a comunei Aninoasa.
3. În al treilea rând, pentru că populația comunității este, poate anormal, pe un trend crescător, realizat doar prin importul de populație din vecinătate (adică din Târgoviște) ceea ce, în timp, va duce tot la crearea unor “supărari” (de ordin financiar) din partea vecinului mai mare. Am spus “anormal” pentru că demografic (natalitate/mortalitate), conform caracteristicilor zonale, populația este, mai peste tot, în scădere, numărul locuitorilor fiind chiar într-o scădere dramatică (Exemplu: În 2002, Aninoasa avea 5982 de locuitori, iar ulterior, la recensământul din 2011, avea 6344 de locuitori. Spre comparație, Târgoviștea avea 89.000 de locuitori, în 2002 și 79.000 de locuitori în 2011. Acum probabil că și mai puțin.)
4. În fine, pentru că, așa cum bănuiam, “averea locală”, fondurile de care dispune localitatea (proprii sau prin diferite modalitați aflate la dispoziție, din resurse mai ales neambursabile) au fost folosite, uzând pentru descriere doar un eufemism, nejudicios (acolo unde a fost cazul) sau nu au fost folosite aproape deloc.
5. Nu în ultimul rând, pentru că suntem în campanie electorală (la momentul în care am adresat cererile, în baza legii 544/2001, a liberului acces la informații de interes public, doar în precampanie electorală). Și, din această perspectivă, cea a campaniilor electorale românești, pentru că, dincolo de promisiuni electorale, sunt cheltuite sume mari de bani, doar pentru a coafa o imagine politică, dar finalmente inutil.
Răspunsurile solicitate (unele ce conțin informații “ambalate” în sute de pagini) au fost primite, punctual, cu tot ce am solicitat și, din această perspectivă, pot doar să mulțumesc celor ce s-au ocupat de redactactarea acestora, din structura Primăriei Aninoasa.
Revenind la subiect, cum cererile și răspunsurile primite nu ar avea un spațiu suficient pentru explicații și analize ( ar deveni “de necitit” și ar pierde din atractivitate), într-un singur material, mi-am propus să le transpun într-o serie de materiale, din care, acum, vă prezint doar câteva concluzii preliminare. Mai întâi, pentru că, așa cum spuneam, suntem în campanie electorală, trebuie precizat, că spațiul Valahia Media NU găzduiește publicitate electorală (un lucru ce este normal, pentru cine face acest lucru, dar, dincolo de normalitate, o publicitate ce este probabil că mult prea bine subvenționată, din fonduri publice până la urmă, adică din banii tuturor), astfel încât materialul acesta, cât și altele pe care le regăsiți aici, nu fac parte din acestă categorie. În cazul în care ar exista astfel de materiale, conform legii, acestea ar trebui să fie marcate corespunzător (în timpul campaniilor electorale) sau moral-descriptiv precizat doar, prin amintirea scopului, în alte perioade. Dar nu este cazul, după cum aminteam (n.m. nu comentez modul în care este realizat acest lucru în alte spații, ce își revendică apartenența la spațiul media. Pentru lămurirea “nelămurilor”, din alte spații media, cu privire la publicitatea electorală, există structuri ce pot face acest lucru).
Banii “politici”
Pentru cei ce nu știu, partidele (parlamentare) primesc o subvenție din partea Statului. Bani mulți pentru mai nimic. Bani ce, evident, provin din fondurile tuturor ce plătesc taxe și impozite, în România. Tot pentru cei ce nu știu, iată doar cea mai recentă alocare, reprezentând subvenții pentru partide, doar în luna august 2020:
Autoritatea Electorală Permanentă a făcut, în luna ianuarie 2020, și o estimare a sumelor totale pe care le vor primi partidele în acest an (2020), care vor totaliza 181.441.000 lei, din care:
PSD – 85.251.435,58 lei
PNL – 47.319.086,84 lei
USR – 12.634.052,50 lei
UDMR – 10.789.581,53 lei
ALDE – 10.342.535,35 lei
PMP – 5.685.323,63 lei
PRO România – 7.896.282,81 lei
Forţa Naţională – 1.263.405,25 lei
UNPR – 259.296,51 lei (suspendată)
Aceste subvenții sunt calculate în funcție de numărul de parlamentari și au fost mărite excesiv în ultimii ani. Chiar dacă au fost voci ce au afirmat că nu reprezintă deloc o echitate socială, o astfel de cheltuială a statului, nimeni nu a făcut nimic pentru a schimba status qou-ul actual. Asta pentru că, cei care pot face asta nu sunt interesați să o facă (E vorba de Parlament, ce, legislativ, prin majoritățile parlamentare, oricare ar fi ele, poate să facă asta). Este, până la urmă, doar o picătură într-un ocean al cheltuielilor inutile, pe care am prezentat-o doar ca termen de comparație.
Banii locali și unde “se duc” ei
Suma de aproximativ 6 milioane de lei (sume pentru partidele parlamentare, cu care partidele fac aproape ce vor), prezentată anterior, prin foto document, reprezintă banii alocați doar în luna august 2020, prin intermediul AEP, către partide. Suma aferentă a două luni (oricare două luni ) este mai mare cu vreo 2 milioane de lei decât tot bugetul comunei Aninoasa pentru anul 2019. Este doar o statistică și nu înseamnă nicidecum că în cazul comunei Aninoasa, din Dâmbovița, este vorba de “năpăstuiți ai sorții”. Ba din contră. Depinde cu cine compari.
Totalul Prevederi bugetare, TOTAL Venituri-10.268.800 de lei,
Încasări realizate-9.796.788 de lei și o restanță de încasat de aproximativ 3,8 milioane de lei,
În vreme ce Cheltuieli Totale, tot pentru anul 2019, au fost de 13.427.718 lei.
Cu alte cuvinte Primăria Aninoasa a mers pe pierdere de aproape 4 milioane de lei, în 2019.
Sursa-Contul de Execuție al Bugetului Local- Aninoasa (2019)
Este doar o statistică și nimic mai mult. În multe alte locuri din țară (în special în comunitățile rurale) regăsindu-se aceiași situatie. Nici măcar nu reprezintă cel mai prost an, în ceea ce privește comunitatea din Aninoasa (voi reveni asupra subiectului într-un material ulterior). Ideea era că și cu “mersul pe minus”, al unei comunități, ce evident nu ar supraviețui, la o asemenea “performanță economică”, fără ajutor financiar din partea statului, (adică din buzunarul comun al fiecăruia dintre cei ce contribuie la bugetul național) nu s-ar mai putea vorbi de viitor. Cel puțin nu în aceiași formă și structură organizatorică, precum cea actuală Pe de altă parte, dezvoltarea unei comunități, de cele mai multe ori, nu se poate face decât în acest fel.
În cazul de față, al comunei Aninoasa, am solicitat ( în baza legii 544/2001) informații ce au legătură cu dezvoltarea și cu atragerea, în special, fondurilor nerambursabile (așa numitele fonduri europene, pentru că, în ceea ce privește fondurile din PNDL, este vorba doar de o mutare a banilor din buzunarul stâng în cel drept sau invers, fară ca, per total, cineva să fie câstigat în vreun fel. În afara firmelor ce realizează proiectele, multe inutile).
Am primit o listă (vezi foto mai sus- captură răspuns). Deocamdată (urmând a reveni asupra subiectului într-un material următor), precizez că lista, în ceea ce privește fondurile europene, nu cuprinde nici măcar atâtea proiecte cât numărul degetelor de la o mână (mult mai puține, de fapt). În imagine se poate vedea alocarea pentru cel mai “valoros” dintre acestea, fonduri obținute în cadrul programului FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).
(Va urma)