Revenim (așa cum am promis) cu câteva lămuri, în ceea ce privește banii (40.000 de euro) pe care statul român (sau UE, după caz) vrea să ni-i bage în buzunar, iar noi, persoane fizice, nu prea vrem / știm dacă să îi luăm sau nu.
Dincolo de glumă, vă spuneam în materialul anterior (aici) că programele Start up, din România, nu sunt, nici pe departe, pomana venită să ne umple buzunarele, fără ca noi să facem nimic. În plus, pentru că vorbim de România, unde rigurozitatea de tip antreprenorial (să zicem cea din tiparul anglo-saxon) nu face parte din „ADN-ul” nostru, aceste programe, menite a iniția potențiali antreprenori și a le oferi „minimisul” financiar la debut de drum, au fost transformate într-o afacere, chiar de către cei ce îndrumă. Nimic rău în asta, numai că, dacă pășiți pe acest drum (al antreprenorului debutant), ar trebui să vă gândiți că, din păcate, afacerea, de cele mai multe ori, rămâne una profitabilă doar pentru acești îndrumători, asta pentru că la capitolul cultură antreprenorială suntem, din păcate, inexistenți, iar dobândirea prestigiului reprezintă, tot din păcate, un capitol prea puțin interesant, încă, în România (acesta este un subiect aparte așa că nu vom amesteca ideile)
Start-up Plus
Programul, aflat în plină desfășurare ( dar încă cu destul de multe posibilități de înscriere; amintim pentru cei nehotărâți sau neștiutori, până acum) este gândit complementar la Start Up nation (aici detalii).
Teoretic, ca și la Start Up Nation, vorbim tot de 40.000 de euro, ce ar putea intra în conturile firmei tale, nou înființate, fără a fi nevoit să îi restitui în vreun fel (nerambursabili, cu alte cuvinte). Din păcate, doar teoretic ( suma „sună” rotund, și poate activa neuronii de antreprenor, dar cam atât). Pe scurt și nonexaustiv: (toate amănuntele, pentru cei interesați de ele, le găsiți dând click aici).
UE ne dă vreo 577 milioane de euro (program POCU) ca să creăm locuri de muncă (afaceri noi). Nu îi dă direct, ci cu ajutorul unor intermediari (era cât pe ce să scriu „cămătari”, dar ar fi fost greșit, poate) – ONG-uri, administrații publice,persoane juridice. Denumiți (acești intermediari), să zicem, deținători de granturi. Aproximativ 5 milioane de euro, maxim, un grant. Unii iau mai multe (granturi) pe proiecte diferite. De aici banii sunt alocați (doar la Start Up Plus) unor cursanți (în prealabil înscriși la cursurile de antreprenor organizate de acești deținători de granturi, ce au câștigat acest privilegiu). Important este faptul că ajungi la bani (cei 40.000 de euro teoretici) după ce ai urmat cursurile și ulterior planul tău de afaceri este aprobat de deținătorul de grant, al cărui curs l-ai urmat. Firma NU TREBUIE SĂ FIE ÎNFIINȚATĂ DECÂT DUPĂ ACESTĂ APROBARE!
Din păcate, partea simplă și frumoasă se oprește aici. Ca să ajungi aici (ca aspirant la statutul de antreprenor) trebuia să fi știut de aceste cursuri și să te fi înscris. Se mai poate,însă doar la unii deținători de grant (în august 2018). Doar 10%( aproximativ) dintre cursanți vor primi aprobare pentru finanțare ( de la deținătorul de grant) iar dacă ai ghinionul și te-ai înscris la cursuri unde trebuie să și plătești ceva (în general nu) ai toate “șansele”, statistic vorbind, să te alegi și cu ceva fonduri mai puțin, în buzunar, pe lângă timpul pierdut. Totuși, nu toți susținătorii de cursuri au umflat schema de “școlarizare” (pentru a fi selectați la alocarea de fonduri) și, statistic cel puțin, la cei cu locuri de școlarizare egal cu numărul de proiecte finanțabile șansele să ajungi la bani sunt mari.
Banii, în schimb, s-ar putea să fie mai puțini, în sensul în care, de la un deținător de grant la altul, valoarea sumei alocate unui proiect variază între 40.000 și 30.000 de euro.”Buni și aștia”- Adevărat. Numai că, trebuie să țineți cont (așa cum am arătat în articolul anterior, la descrierea inconvenientelor din programul Start up nation) că sunt totuși niște condiționalități, iar „pomana” se poate transforma repede în o povară (financiară) dacă nu se ține cont de ele (la Start up plus există un etaj superior de verificare, cel european, pentru implementarea proiectului, dar o perioadă mai scurtă de obligativitate a angajării, pentru minim doi salariați).
Ești bine intenționat, nu aștepți pomana nimănui și, de bună credință, te-ai înscris în unul din aceste programe, considerând (pe bună dreptate) că reprezintă întradevăr un ajutor, dar ai constatat, cu stupoare chiar, că sunt alții, mulți chiar, ce privesc cu lejeritate, una ce aproape frizează inconștiența, toate condiționalitățile?
Se întâmplă asta pentru că, fie sunt cu adevărat inconștienți, în sensul de naivi, fie știu mai mult decât tine, cel care ai început deja să ai insomnii gândindu-te la rentabilitate, fiscalitate, contabilitate și predictibilitate fiscală (lipsa ei).
Ei știu (unii) că scopurile, cele declarate, programului (Start up Plus) sunt doar de fațadă. În realitate, mulți dintre deținătorii de granturi (Atenție, nu e vorba de toți!) au făcut deja planurile.Cum au dreptul de a decide, cine va primi finanțare și cine nu, alegerile sunt făcute chiar anterior momentului de debut al cursurilor, prin sistemul PCR (pile, cunoștințe și relații) ce a fost deja reactivat. Mulți dintre deținătorii de granturi reprezintă entități finanțate din fonduri publice sau care sunt conexate fundamental la fluxul financiar din bugetele publice, așa că grija pentru bani și cheltuirea judicioasă a fondurilor, conform principiilor fundamentale ale economiei de piață, nu sunt tocmai principala lor grijă. Apoi, avem de-a face cu un concurs( măcar teoretic) în care criteriul de departajare nu este cunoscut (momentan) iar și când criteriile vor fi făcute publice el vor fi de un subiectivism desăvârșit ( principiul “ai bască roz, nu roșie, nu te califici în etapa următoare de selecție” putând fi determinant (N.M. este vorba de o metaforă, folosită doar datorită puterii exemplului vizual).
Cine sunt deținătorii de granturi? În total vorbim de aproximativ 200 de entități ce au atribuții doar pe regiuni de dezvoltare (șapte la nivel național). Aici le găsiți pe toate. Am ales regiunea Muntenia Sud (33 administratori de fonduri) pentru a exemplifica.
Între 22 și 7 milioane de lei reprezintă fondurile ce le-au primit cele 33 de entități din această regiune. Trebuie precizat că fiecare viitor antreprenor poate accesa fondurile doar din cele aflate la dispoziția deținătorilor de grant din regiunea unde își are domiciliul.
Regăsim aici Camere de Comerț (Prahova, Dâmbovița, București), Universități (“Valahia” din Târgoviște -chiar cu trei proiecte, ASE București sau Universitatea Politehnică din București) și chiar orașul Mizil, pe lângă multe ONG-uri. În plus, informarea privind această oportunitate (spre deosebire de Start up nation) este mai mult decât deficitară.Poate nu întâmplător. Foarte adevărat, aici (Start up plus) nu este necesară nicio plată pentru înscriere, nu trebuie întocmite dosare, nu este necesară nici măcar existența unei firme, așa că deținătorii de granturi ( cei care dau banii, până la urmă) nu au decât responsabilitatea propriei bunăstari.
Cum 75% din sumă ajunge în conturi imediat (aproape), neimplementarea proiectului sau neîndeplinirea condițiilor impuse, prin normele europene, are repercursiuni asupra antreprenorului doar indirect, prin deținătorul de grant ( și îndrumător al său). Cu alte cuvinte, până la controlul european, ce va dovedi, eventual, proasta folosire a fondurilor și poate chiar reaua intenție, vor trece ani, firmele vor putea fi desființate până atunci, poate interveni chiar o aministie fiscală și chiar există posibilitatea (s-a întâmplat deja în exercițiul financiar 2007-2013) ca statul să preia sancțiunile ce vor fi dictate (returnarea finanțării), chiar dacă asta înseamnă că “ne furăm singuri căciula“
Imaginație bolnavă, scenarită cronică, neîncredere absolută,simptom de frustrare
sunt tot atâtea catalogări ale acestei ipoteze, pe care le anticipăm.
Totuși, informarea aproape inexistentă, pentru promovarea oportunității accesării acestor fonduri, introducerea UAT-urilor (orașul Mizil, în cazul de față) în ecuație, în condițiile în care există numeroase alte oportunități, de a accesa fonduri europene pentru UAT-uri, fără a mai fi nevoie de încărcarea și cu gestiunea acestui program, chiar și apetitul exagerat al Universităților de stat de a fi parte la această împărțeală a unor bani europeni ridică cel puțin câteva semne de întrebare.
Valahia Media va urmări cu atenție cum vor fi alocate fondurile (proiectele ce vor primi finanțare) din această zonă (cea universitară și nu numai) dar, în același timp, sugerăm tuturor celor ce vor să înceapă propria afacere, să apeleze, acolo unde se mai pot face înscrieri, la cursurile organizate de administratorii fondurilor, la varianta înscrierii în programe (Start up plus), chiar dacă, în bună parte, fără o prealabilă înscriere și în sistemul PCR (de care aminteam anterior) este mai puțin probabil să se reușească si obținerea finanțării.Totuși important este că se poate (sperăm). Nu ar trebui, totuși, omis un lucru.
Banii pot fi europeni și finanțarea gratis (aparent),
sancțiunile și returnarea finanțărilor (în viitor), chiar dacă vor fi preluate de stat (scriptic), vor fi plătite de noi toți.