Implacabil, dar și indiferent de evoluția epidemiei de COVID-19, România se îndreaptă spre momentul 6 decembrie (alegerile parlamentare) aproape ca și cum nimic nu este schimbat, față de alte momente asemănătoare. Dincolo de sloganuri și realități electorale, carpato-danubiene-pontice, persistă o întrebare. Cât de periculos este să particpi la alegeri în condițiile actualei situații epidemiologice?
Evident că între “nu este niciun pericol, e o banală gripă/raceală” și “e o tragedie, sunt inconștienți că organizează alegeri, vor să ne omoare pe toți” adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc.
Fără pretenția de a emite sentințe (cu atât mai puțin unele cu valoare medicală) relitatea, inclusiv cea care va fi în data de 6 decembrie, este cea pe care am încercat a o zugrăvi, pe scurt, în cele câteva rânduri ce urmează. Astfel încât, pe cât posibil, fiecare în parte (dintre cititori, dar nu numai) să poată decide pentru sine cât este de periculos (sau poate nu), cât este de oportun nu intră în discuția de față, a participa la un scrutin ce, dincolo de orice speculatii, este cert că se va desfășura în condiții speciale. Așadar.
Pandemie sau nu, de votat tot se votează
În momentul de față, la nivel mondial, Europa este continentul cel mai afectat de epidemia de COVID-19. Conform ECDC( Centrul european pentru Combaterea Bolilor) rata de infectare (cazuri confirmate) plasează majoritatea statelor UE în zona roșie (peste 150 de cazuri la 100.000 de locuitori, calculat la ultimele 2 săptămâni, până în 28 noiembrie). Mai puțin Finlanda, Norvegia, Islanda,Irlanda,parțial Danemarca și Grecia.
La fel se întâmplă și în ceea ce privește rata de pozitivare a testelor.
La capitolul testare (Real Time PCR) Danemarca (peste 5000 de teste la 100.000 de locuitori), Norvegia, Portugalia si parțial Italia (cu 2500-5000 de teste la 100.000 de locuitori) testează mai mult decât media din celelelate state ale UE, unde media este de 1000-3000 de teste la 100.000 de locuitori (în decurs de o săptămână).
Statistic (până în 28 noiembrie, calculat la ultimele 2 săptâmâni) la numărul de cazuri noi (calculat la 100.000 de locuitori) cel mai rău stă, Luxemburg (1334), Croația (999,2), Slovenia (975), Lituania (942). România cu 587,8 cazuri la 100.000 de locuitori fiind undeva la mijlocul “statisticii”. Cel mai bine se prezintă Islanda (49,3) și Finlanda (88,9). La capitolul decese insă cel mai rău este în Lichtenstein (28,7) și Bulgaria (23,2). România cu 11,3 decese la 100.000 de locuitori (ultimele 14 zile) este abia pe locul 12, dintre țările din spațiul european (UE+UK+NOR).
În România, din păcate, sistemul sanitar este depășit de numărul mare de cazuri. În jurul a 9000-10.000 de cazuri noi în fiecare zi. Iar la ATI (secțiile pentru COVID-19) numărul de cazuri noi este mai mare în fiecare zi (1249 în data de 28 noiembrie) și ,chiar dacă am vorbi de o simplă gripă, cu complicatii mai multe decât în mod obișnuit, numărul mare de cazuri face ca ajutorul medical primit să nu poată fi pe măsura pretențiilor pacienților.
România, spital Bucuresti, noiembrie 2020
În aceste condiții va avea loc și scrutinul din 6 decembrie, unul în care aglomerările, ca în cazul oricărui proces electoral, din România, nu pot fi evitate, indiferent de măsurile stabilite pentru protecția persoanelor.
Proceduri vot 6 decembrie
Trebuie precizat ca procesul electoral din 6 decembrie va fi unul aparte, fie doar și prin prisma faptului că măsurile impuse sunt cu mult diferite față de oricare alt proces electoral de până acum (chiar și față de cel din 27 septembrie).
De la dotarea secțiilor de vot (personal din secțiile de vot, membrii comisii) cu dezinfectant, mănuși și mască și până la controlul epdemiologic sumar, al fiecărui votant (termometrizare, distanțare obligatorie, persoanele cu simptome de boală, tuse, febră, stare de rău nu vor fi acceptate în interiorul secției de votare, etc), regulile sunt în mod cert mai multe decât de obicei.
Conform definițiilor de caz ale INSP, contactul direct este și o persoană ce a avut contact direct cu un caz COVID-19 timp de cel puțin 15 minute (spațiu închis) la o distanță mai mică de cel puțin 2 m. În aceste condiții, cum secțiile de votare sunt în spațiu închis, este recomandat ca accesul persoanelor să nu fie mai îndelungat de 15 minute. De asemenea, la fiecare 2 ore este obligatorie aerisirea (timp de 10 minute) a spațiilor în care sunt secțiile de votare, dar, în condițiile actuale, cu temperaturi apropiate și de pragul de îngheț, chiar în timpul zilei, este greu de crezut că va fi respectată această regulă. Evident cei mai expuși unei eventuale contractări a virusului vor fi cei din secțiile de votare (membrii comisiei, ce, pe parcursul a mai bine de 24 de ore interacționează cu sute de oameni). Din acestă perspectivă, indiferent de măsuri, aceștia (aproximativ 300.000 de oameni la nivel național) vor fi evident expuși unor riscuri suplimentare.
Ar mai trebui precizat că, tot conform statisticilor oficiale, până la momentul de fată România a înregistrat aproximativ 11.000 de decese, din cauza COVID-19, mai bine de jumătate dintre acestea (7000 aproximativ) de la începutul lunii octombrie ( după procesul electoral din 27 septembrie). Conform statisticii, vârsta medie a persoanelor decedate este de 70 de ani (ce prezentau si comorbidități asociate) și majoritatea au fost bărbați.
Așa cum spuneam, acestea sunt datele. Decizia cea mai bună, în ceea ce privește procesul electoral din 6 decembrie, aparține, evident, fiecărei persoane în parte.