În România, când vine de vorba de pădure și exploatare forestieră aproape “toată lumea ia foc”. Normal, din multe puncte de vedere. În 2019, afacerile cu lemn (vorbim de cele legale) atingeau nivelul record, în România, de 2,5 miliarde de euro, conform Mediafax. Cu peste 6000 de firme, în “bussines”, din care cea mai mare (austriacă) avea o cifră de afaceri, tot la nivelul anului 2019, de aproape 400 de milioane de euro, aproape că nu mai are sens a întreba de ce există sensibilități multiple, când vine vorba de acest domeniu, dar și o adevărată lege a tăcerii (generalizată), transpartinică, în multe cazuri, legat tot de acest subiect. Nu are sens, de asemenea, a analiza profitul ce, prin comparație cu cifra de afaceri, este nesemnificativ, în cele mai multe cazuri, la cei “oficiali”, amintiți anterior. Dar, atenție!, vorbim doar de ce este declarat în acte. Pentru că în rest, probabil, dacă am avea o statistică reală, am vorbi de un dezastru. Pentru Statul Român, evident, dezastrul. Și, până la urmă, pentru noi toți.

Așadar, în aceste condiții, de profitabilitate evidentă, apariția a mii de firme de explotare a lemnului, în zone din Maramureș, Bucovina și Moldova,și parțial în centrul Transilvaniei, în special, adică în zonele ce au cunoscut cea mai importantă defrișare, din România, iarăși nu trebuie să mire pe nimeni.

Ceea ce ar trebui nu doar să mire ci, de fapt, mai mult să pună pe gânduri este faptul că, deși România, o afirmă mai toată lumea, are o legislație mult prea permisivă în ceea ce privește exploatarea materialului lemnos, iar pădurile continuă să dispară, cu o rată de 3 ha pe oră, nimeni ( aproape nimeni, de fapt) nu a încercat să facă ceva în acest sens. Și asta nu de ieri de astăzi, ci de decenii.


De ce? Răspunsurile sunt multe și, cel mai adesea, sunt căpătate la modul dur, de ce cei care se lovesc de un zid al tăcerii, oficiale, când vine vorba de explotarea lemnului, iar în teren, acolo unde au loc ilegalitățile (tăierile ilegale de pădure, transportul autorizat doar parțial, “greșelile” din acte, etc) de o adevărată mafie a lemnului, una ce are propriile reguli și, cel mai adesea, pare că nu are vreo teamă de ceva repercusiuni legale, ale faptelor lor ( n.m.: un exemplu este și activistul de mediu Bodnar Daniel, a cărui pagină de facebook este urmărită de peste 250.000 de români, unul dintre puținii ce s-au încumetat să arate cum funcționează “sistemul”; Și este, întradevăr, un act de curaj, din multe puncte de vedere).

Cum subiectul este extrem de generos și nu se oprește doar la zonele amintite anterior, Valahia Media va găzdui mai multe articole cu aceiași temă, unele ce nu se vor opri la zonele cu cea mai mare pierdere forestieră, amintite anterior, ci va avea în atenție și zone precum județul Dâmbovița sau Parcul Natural Bucegi ( Dâmbovița, Prahova) unele ce, deși nu au suferit la fel de mult ca alte zone din țară, acolo unde pădurea a rămas întradevăr doar amintire, nu se poate spune, deloc chiar, că au rămas neatinse de acest flagel: Defrișarea!




Foto: Lemn și mijloace de transport confiscate; Sursa foto: Bodnar Daniel /Facebook
O șansă poate fi și o eventuală modificare a legii existente în acest moment, în sensul în care pragul infracțional, pentru transport ilegal de lemn, să fie scăzut de la 10 mc la 5 mc( chiar 3mc, pentru cherestea). În condițiile actuale, un transport, de 9 mc să zicem, depistat a fi realizat ilegal, nu se încheie decât cu o amendă, pentru contravenient, una ce, însă, nu sperie pe nimeni. În condițiile adoptării noii legi, chiar și o pedeapsă cu închisoare minimală (de 1 an sau 6 luni), pentru 5 mc de lemn tăiat ilegal, ar putea face diferența. Inițiativa aparține unor parlamentari (doi) din Opoziția parlamentară ( cât mai este aceasta), între aceștia fiind și senatorul dâmbovițean Dragoș Popescu, iar, din această perspectivă, cea a celor aflați în Opoziție, ce sunt tratați cu ostilitate de Putere, este greu de anticipat care va fi soarta proiectului de lege. Oricât de valide ar fi argumentele ce au stat la baza acestuia. Iată, pe larg, postarea prin care se anunță că proiectul de lege este mai aproape de a deveni realitate:
(Va urma)
