Undeva, în debutul anilor ´90 (1992-1999), cam atunci când România începea să părăsească euforia post-decembristă, iar realitatea lumii-libere ne arăta că suntem, de fapt, într-o preistorie a lumii civilizate, comparativ cu alții, un exod, despre care s-a spus că nu e repetabil, se petrecea în spațiul mioritic. Sute de mii, probabil chiar peste 1 milion de români, părăseau țara, fără ca ulterior să mai revină, decât sporadic, cu speranțe că se vor putea reîntoarce acasă, la un moment dat, într-o țară ce va fi recuperat decalajul. Puțini au revenit cu adevărat acasă, în următoarele două decenii, și mai mereu “rupți” între nostalgia unui loc unde l-i se oferea cu adevărat o șansă și un acasă ce nu le-a oferit vreodată mai mult decât amintirea tinereții și locurile de veci ale familiei. Ulterior, în anii 2000 ( și până în prezent), exodul a căpătat, ar spune unii, proporții biblice, peste 5 milioane de români, poate chiar mai mult, au ales să părăsească țara, o țara ce încă îi numără la recensăminte, dar care i-a pierdut de mult, numai că nu vrea să recunoască.
Pentru cei mai mulți, “acasă” a devenit din ce în ce mai mult locul de bejanie, iar România, eventual, un loc al amintirii, poate al unei tinereți irosite într-o zbatere pentru un mai bine comun, ce nu a avut vreodată șanse reale să se împlinească. Din cauza?/ Din multe cauze și a multora.
Sunt atât de mulți încât practic au creat Românii separate, în afara României, sau măcar încearcă să le creeze. Unul dintre ei este Roxana, din Târgoviște. Mărturisesc că deși ne cunoaștem, de multă vreme, așa cum se întâmplă mai mereu, din păcate, nu am știut, până de curând, ce face și mai ales unde, poate și din cauza vremurilor actuale.
Roxana Cizevsky, așa cum am cunoscut-o, a plecat/emigrat, în Anglia ( UK) și motivul pentru care am ales să prezint ceea ce face ( n.m.- fără a îi cere acordul, dar presupun ca voi fi iertat pentru asta) a devenit proprietar de “mică Românie”, mai bine spus, așa cum am aflat, încearcă să aducă România și românii (dar nu numai) laolaltă, undeva în Anglia, în Newmarket. la The Wheatsheaf Inn ( un han, într-o descriere aproximativă)
Am regăsit următorul interviu în spațiul amplu al internetului, un interviu realizat în Marea Britanie, despre românii de acolo, pentru românii din Marea Britanie, de cei de la video.20 ( mai jos adresa unde poate fi regăsit interviul)
https://www.facebook.com/video20.co.uk/videos/597530771616974/
Sunt, din păcate, atât de puține poveștile de succes antreprenorial ale românilor, plecați peste hotare, încât am considerat că măcar un “Mult succes, Roxana!” și redarea pe scurt a unei povești aflate la început de drum, merită amintită, în acest spațiu târgoviștean (dar nu numai) până la urmă.
Roxa și Rareș sunt doi români de ispravă care au luat în primire un pub din UK, pentru a aduna toți românii din Suffolk și Cambridgeshire, la o masă românească, ca la bunica, în curte.
Sursa video.20 ( facebook)
Poate nu însemnă mult, dar, pentru ei, acolo( de românii plecați peste hotare, ce încearcă să realizeze ceea ce în țară nu au avut vreodată șansa de a face vorbesc) poate însemna chiar totul, măcar o vorba bună și o încurajare plecată de acolo de unde au plecat.
P:S.
Toate fotografiile ce ilustrează acest articol, sunt o preluare de pe contul de facebook Roxa Cizesvky.