Înconjurați de un ocean al ignoranței și prea puțin preocupați de viitorul ce depășește ziua de “mâine”, cei mai mulți dintre noi nu vor, nu pot sau, pur și simplu, nu mai au puterea să stea să analizeze, subiectele „servite” de către decidenții zilei de azi.
Scandalul Pilonului II de pensii, <este aproape imposibil să nu fi auzit, măcar în treacăt, despre subiect> este, așa cum am spus și cu alte ocazii, oportunitatea perfectă, pe care unii și-au pregătit-o din timp, pentru a strecura legislativ, cel mai probabil, ceea ce nu vor să ajungă în spațiul public, al disputei de idei și al dialogului.
Așadar…
Pentru a nu mai fi nevoiți să căutați răspunsuri, cred că, cu doar un dram de răbdare, puteți afla cu ce se “mănâncă” subiectul (scandalul, perdeaua de fum,etc.) pe care, generic, toată lumea îl numește Pilonul II de pensii.
Pilonul II sau fondul privat, obligatoriu, de pensii, nu este invenție românească. Noi l-am adoptat la sugestia și sub coordonarea Băncii Mondiale și a UE, din 2007, el devenind operațional în 2008. Nu e nicio conspirație mondială ci, pur și simplu, doar rezultatul unui calcul bazat pe statistică:
Reducerea si îmbătrânirea populației înseamnă presiuni, tot mai mari,
pe umerii sistemului public care trebuie să susțină,
cu tot mai puțini contributori (salariați),
un număr tot mai mare de beneficiari (pensionari).
Sistemul public de pensii nu mai este sustenabil in forma actuala si necesita o reformă profundă, pentru a nu intra în colaps , așa că a fost introdus sistemul de pensii private obligatoriu (Pilonul II).
Pe scurt, din totalul contribuției la CAS (25%– contribuții asigurări sociale) a fiecărui salariat (3,75 %, în 2018, față de 2% cât a fost la momentul inițial, din 2008, și 6% cât ar fi trebuit să fie în 2016) sunt virați în contul din Pilonul II de pensii. Banii aceștia constituie rezerva sau pensia suplimentară de care va beneficia, în viitor, fiecare pensionar, chiar și în cazul în care sistemul public de pensii nu ar mai putea asigura plata pensiilor. E ca și cum banii ar fi depuși în bancă. De fapt, sunt depuși la niște Fonduri de Investiții (garantate de stat,) șapte la număr în România,
(
). Fondurile administrează acești bani (evident că nu fără profit) investind, în general, în titluri de stat și companii românești, ce sunt garantate tot de stat. Investițiile au avut un randament anual calculat a fi în jur de 8%, după acești primi 10 ani de funcționare (2008-2018). Profitul și comisionul de administrare, perceput de către cele șapte fonduri, ce gestionează acestei bani sunt plafonate prin lege. În momentul de față, la capitolul total fonduri administrate, vorbim de o sumă apropiată de valoarea de 10 miliarde de euro (rețineți această sumă) distribuită astfel:
Depozite bancare- 4,14 mld. lei (9,6%)
Titluri de stat- 25,9 mld. lei (60,25%)
Obligațiuni municipale – 0,43 mld. lei (1,02%)
Obligațiuni corporatiste- 1,49 mld. lei (3,47%)
Obligațiuni ale organismelor străine-1,06 mld. lei (2,48 %)
Acțiuni- 8,55 mld. lei (19,87 %), etc.
Totodată, vorbim de 7 (șapte) milioane de români ce au contribuit la aceste fonduri.
Ianuarie 2008 – 3.823.610 contributori
Martie 2018– 7.111.264 contributori ( totalul, în 10 ani de funcționare)
Doar 4,018 milioane contributori efectivi, actuali, in martie 2018
Rețineți și faptul că din totalul de 7 mil. (șapte milioane) de români ce au contribuit la acest fond (obligatoriu dacă ai fost angajat, în această perioadă, 2008-2018) mai bine de 3 mil. (trei milioane) nu mai contribuie momentan (în martie 2018) ceea ce însemană că fie au ieșit la pensie (doar anticipat sau pe caz de boală) fie au decedat, fie sunt șomeri sau au plecat din țară (ultimele două categorii reprezintă grosul celor 3 milioane lipsă). Așadar, vorbim de un segment important de români ce , vrând- nevrând (vorbim de un fond de pensii obligatoriu, administrat privat), au contribuit până acum. Foarte adevărat nu ia/ne-a întrebat nimeni dacă vor/vrem, dar vorbim de un procent minor din banii de pensie ( nici măcar 5%, cu creștere spre 6% cum era prognozat, ci de doar 3,75% din cei 25% ai CAS-ului). Statul, tot fără să întrebe pe nimeni, a decis că sunt prea mulți iar în curând s-ar putea să decidă să nu mai fie deloc, pentru că, și aici ajungem la scandalul momentului, publicarea, de către Comisia de Prognoză, unui proiect, pe site-ul Guvernului, în care se prevedea suspendarea contribuțiilor către Pilonul II de pensii, a produs valul de isterie, așa cum era anticipat. Au urmat retractările. A fost o greșeală, era vorba de opțiuni- spun cei de la Comisia de Prognoză,
Foto 2: Ion Ghizdeanu, președinte Comisia Națională de Strategie și Prognoză
Sursa foto 2: zf.ro
“Avem propuneri care(sic!) să îmbunătățim mecanismul și discutăm, facem analize interne, sunt mai multe. Nu există suspendare. Acolo era un cuvânt, eroare materială, era vorba de opțiuni, de perioadă de opțiune cum să facă, ce perioadă, care să intre în calcul, să vedem. Dacă era proiectul finalizat, era și notă de fundamentare. E o eroare pe care ne-o asumăm că s-a trecut un proiect intern nefinalizat în notă”
Ion Ghizdeanu
Ministresa Muncii, Olguța, spune că ministerul nici cu gândul n-a gândit să suspende contribuțiile cu atât mai mult să naționalizeze (confiște) banii din Pilonul II. Mișa, celebrul ministru de finanțe din cabinetul Tudose, a spus cu subiect și predicat (click aici) că se intenționează desființarea Pilonului II. L-a luat gura pe dinainte, l-au pus să retracteze și să își facă mea culpa. Când , cel mai important fond de administrare, anunța că se poartă discuții, privind o posibilă desființare a Pilonului II, iar banii vor trece la Pilonul I, reacția a fost furibundă.
Foto 3: Raluca Tintoiu, fost director NN Pensii (prima ce a vorbit despre desființarea Pilon II)
Sursa foto3 : NN Pensii
In aprilie 2017, ASF a sanctionat NN Pensii cu o amenda istorică de 750.000 lei, iar Ralucăi Tintoiu i-a retras autorizația de director general si i-a aplicat o amenda de 100.000 lei, dupa ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus ca ASF ar trebui sa acționeze foarte dur. Complementar, Ralucăi Tintoiu i-a fost interzis să își mai exercite meseria, pe o perioadă de 10 ani. Deci, doar pentru că anunța că este posibil ca Pilonul II să se desființeze.
În loc de concluzii
Nu ar trebui să mai așteptați ca actuala putere să se hotărască să desființeze Pilonul II de pensii și să și aibă curajul să spună acest lucru. O vor face. E prea tentant ca să nu o facă. După cum aminteam anterior, bani efectivi sunt aproximativ 1 mld. de euro, dar valorificarea obligațiunilor, deținute de administratorii fondurilor private, ar aduce încă 9 miliarde de euro, iar cu un deficit constant al fondului de pensii (de ordinul sutelor de milioane de euro în fiecare trimestru), declarat de autorități, banii din Pilonul II reprezintă unica sursă de supraviețuire politică, a actualei Puteri, în condițiile în care a doua jumătate a lui 2018 ar trebui să aducă majorările promise, de pensii.
Nu au de unde, din altă parte, de asta și propun, inițial, suspendarea plaților pentru Pilonul II, pentru o perioadă de șase luni (iulie-decembrie 2018). Ulterior, vor naționaliza definitiv acest pilon, pentru că tot nu vor avea bani și, practic ,efortul de 10 ani, a șapte milioane de români, ce poate au sperat la un supliment de pensie sigur (2008-2018, perioada de depunere la Pilonul II) va fi anulat. Cine nu a sperat nu pierde nimic, banii s-ar fi dus oricum în Pilonul I, dar acolo sunt cheltuiți imediat, pentru pensiile aflate în plată, deci nu există nici un randament, nicio posibilitate de a fi multiplicați.
Chiar mai crede cineva că actuala clasă politică,
cu atât de puține excepții, încât aproape că nu contează,
se gândește la viitorul ce excede următorul ciclu electoral?
Nu ar trebui.
În plus, pentru cei care sunt sceptici, ar trebui spus că nici măcar nu am fi originali. Orban, Viktor Orban, a făcut exact acest lucru în 2011, în Ungaria. A pus mâna pe 13 miliarde de euro, ei (n.m. maghiarii) începuseră să cotizeze din anii ”90, și, în plus, a amenințat că toate privilegiile sistemului public de pensii vor fi anulate, pentru cei ce aleg să cotizeze în continuare la Pilonul II (doar 3% dintre contributori au ales să o facă în continuare). Slovacia sau Polonia au redus contribuțiile de la Pilonul II, de la 9% la 4 %. Estonia a suspendat contribuțiile la Pilonul II în 2009 și le-a reluat în 2012. Sunt doat câteva exemple. Banii au fost mai mulți, pentru statele respective, pentru o scurtă perioadă de timp, problemele au rămas însă. Ungaria, care tind să cred că a devenit exemplul politic și pentru guvernanții români, a cheltuit, după cum era de așteptat, banii din Pilonul II naționalizat. Viitorii pensionari au rămas cu un viitor nesigur, se merge pe deficit la fondul de pensii și acolo, iar singurul care a avut de câștigat a fost Viktor Orban, ales și reales, iar și iar, pentru că a mărit și plătit pensiile, cele aflate în plată, anulând însă orice șansă la o pensie liniștită pentru cei ce contribuie acum.
Nu-i așa că parcă aveți un deja-vu?
P.S.
Foto 4: “Alaric entering Rome” (24 august 410)
Sursa Foto 4: akg-images.com
Primul sistem de pensii private (aerarium militare) < un fel de Pilonul II> a fost cel instituit în Imperiul Roman (Augustus 6 A.D.), în ceea ce îi privea pe soldații ajunși la vârsta pensionării <retragerii>(praemia). A funcționat o vreme iar când a fost suspendată plata pensiei (un fel de naționalizare a fondurilor) nu a mai trecut mult până când vizigotul Alaric (410 A.D.) a venit să ceară plata (pentru serviciile militare) la porțile Romei (evident nu era singur) și cum nu i s-a dat satisfacție a intrat în “Cetatea Eternă” și și-a luat singur ( tot ce a găsit). Nu a uitat însă să “semneze” și începutul sfârșitului, pentru ceea ce a fost Imperiul Roman.
(Poate nu are nicio legătură cu prezentul. Dar dacă are?)
I love reading your site.
Great news once again!