Pesta porcină și cum dacă nu ne “închidem” singuri oricum “ne închid” alții

Copleșiți de povestea COVID-19, aproape nimeni nu realizează că gestul de a ascunde mizeria sub preș și a nu aminti și alte nenorociri nu are decât un singur rezulat, în cele din urmă: IZOLAREA, economică măcar, dacă nu și fizică, în afara comunității internaționale.

De mai bine de trei ani, România se face (încearcă cel puțin) că gestionează un virus. Nu, nu este vorba de COVID-19, ci de PPA (virusul pestei porcine africane). Dincolo de comentariile atotștiutorilor din spațiul virtual, ce ignoră (și) acest virus, argumentând, propriile păreri, doar prin inepțiile ce invocă conspirațiile planetare și dorință unor neidentificabile puteri ce ar dori ca “rumânul” să moară de foame, deci atentează la porcul sacru, din bătătura proprie, a “omului simplu”, realitatea este mult mai dureroasă și cu consecințe pe termen lung. Mai mult chiar, dat fiind blestemul anului electoral, din România (2020), aproape nimeni nu încercă (dintre cei care ar avea mijloacele necesare să facă asta) să limiteze cu adevărat proporțiile unui dezastru: Pesta Porcină Africană (unul măcar economic, pentru toată lumea, dacă nu si unul medical). Cum realitatea, fie că este amintită doar în subsol de pagini (oficiale), fie că este “coafată” în informările oficiale, găsește o modalitate de a ieși la suprafață, iată câteva date. Concluzia…aparține cititorului.

În data de 5 noiembrie 2020 ANSVSA anunță că:

ANSVSA a efectuat o analiză a situaţiei PPA în România de la diagnosticarea primului focar în iulie 2017, la Satu Mare, până la data de 01.11.2020, în baza unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru România ţinându-se cont de evoluția și analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat în ședința cu Șefii Serviciilor Veterinare din țările membre a Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.

Conform studiului se putea estima o creștere a numărului de focare în anul 2020 față de anul 2019. Totuși, prin măsurile luate de autorităţile din România s-a reușit o scădere a numărului acestora. Este adevărat că reducercerea focarelor în anul 2020 se datorează și restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, aspect care demonstrează că mișcarea necontrolată a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii.

Din analiza anchetelor epidemiologice efectuate pentru fiecare focar, se desprinde concluzia că numărul de focare, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, se află în scădere față de anii precedenți. În grafic sunt prezentate numărul de focare confirmate în fiecare an până la data de 04.11.2020.

În realitate anunțul nu este decât o ascundere sub preș a realității, cu mult mai complicată decât apare în statisticile din România.

Pesta porcină africană (PPA sau ASF, asian swine fever) continuă să aibă focare multiple în România (în special), dar și în Ucraina, Polonia, Rusia. La porcii mistreți si în Germania.

Conform unui raport (27 octombrie 2020) al Department for Environment, Food and Rural Affairs Animal and Plant Health Agency Advice Services – International Disease Monitoring (UK):

Mii de porci domestici (ferme) au fost confirmați cu PPA, doar în octombrie 2020, în Buzău, spre exemplu. De asemenea, focare de PPA multiple, sunt și la mistreți, România fiind, în continuare, țara cea mai afectată de pe continentul european. Ce spune însă ANSVSA despre motivele acestui “dezastru”?

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt următoarele:

–     numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 0,5 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;

–     nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate, conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgență;

–     neefectuarea supravegherii pasive în sensul de necolectare a cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare;

–     vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;

–     ieșirea porcinelor din zonele de protecție şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;

–     mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali de animale vii;

–     sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele științifice au demonstrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile;

–     administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;

–     nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populație, dar și în unele exploatații comerciale.

Cu alte cuvinte, nimeni nu este vinovat, toată lumea și-a făcut treaba, doar ghinionul este cel care a transformat România într-o țară ce, în curând, probabil, va fi izolată în ceea ce privește exportul de carne de porc dar și în ceea ce privește creșterea suinelor. Cum nimeni, din 2017 până în prezent, nu a vrut să își asume adoptarea unor măsuri radicale și eficiente, iar principiul “las-o, mă, că merge așa” este singurul ce pare ca funcționează, în spațiul mioritic, situația este cea de acum. Iată, totuși, cea mai recentă actualizare a focarelor PPA, din România (5 noiembrie 2020).

În intervalul 29.10.2020 – 04.11.2020 au fost înregistrate 11 focare noi PPA:

• Județul Arad – 1 focar PPA;
• Județul Dolj – 5 focare PPA;
• Județul Giurgiu – 1 focar PPA;
• Județul Mehedinți – 1 focar PPA;
• Județul Vâlcea – 2 focar PPA;
• Județul Vaslui – 1 focar PPA.

și au fost stinse 56 de focare PPA:

• Județul Argeș – 1 focar stins PPA (exploatație comercială);
• Județul Brașov – 1 focar stins PPA;
• Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
• Județul Giurgiu – 1 focar stins PPA;
• Județul Olt – 4 focare stinse PPA;
• Județul Satu Mare – 48 focare stinse PPA.

P.S.

După cum aminteam, concluziile acestui material aparțin cititorului.