Fideli fiind principiului “audiatur et altera pars”, Valahia Media a solicitat un punct de vedere Consiliului Județean Dâmbovița, cu privire la un subiect ce a mai fost abordat în acest spațiu. Respectiv banii alocați de instituțiile publice, pentru ceea ce generic este denumit ca “publicitate media”. În februarie 2022, în spațiul Valahia Media (detalii aici), aminteam faptul că CJ Dâmbovița plătește aproximativ 25 de entități media.
Foto: Captură ziar Libertatea, din aprilie 2022
Câteva luni mai târziu, prin aprilie 2022, inclusiv cotidianul central “Libertatea” amintea de exact această anomalie din Dâmbovița, locul unde zeci de site-uri locale, unele înființate peste noapte, iar altele cu puternice conexiuni în lumea politică dâmbovițeană, erau finanțate de CJ Dâmbovița (click aici, articol Valahia Media din aprilie 2022, pentru mai multe detalii). Un an si câteva luni mai târziu, în august 2023, am solicitat CJ Dâmbovița, prin intermediul unei cereri formulate în baza legii 544/2001, a liberului acces la informații de interes public, informații cu privire la banii alocați pentru publicitate media, în 2023, aceasta în condițiile în care situația din 2022, aveam informații ( n.m.- publice, nu cine știe ce secrete) nu numai că nu se normalizase, dar chiar căpătase dimensiuni suplimentare.
Nu mai puțin de 33 de enități media sunt plătite acum, în 2023, de Consiliul Județean Dâmbovița. După cum o declară chiar reprezentanții instituției. Suma totală alocată fiind de 291.000 de lei (aproximativ 60.000 de euro), pentru anul 2023.
Foto: Document remis de CJ Dâmbovița, către Valahia Media
Răspunsul celor de la CJ Dâmbovița (vezi mai sus), în ciuda faptului că a fost furnizat în termenul prevăzut de lege, (măcar atât) suferă, din păcate, la multe capitole, denotând aceiași autosuficiență administrativă, împământenită în Dâmbovița. dar nu numai aici, de decenii. Regăsirea entităților media, ce sunt plătite pentru publicitate media, nu se poate face doar lecturând o listă de colaboratori, plătiți lunar de CJ Dâmbovița, așa cum sugerează instituția, în răspunsul prezentat mai sus. În ceea ce privește referirea la SEAP (SICAP), din răspunsul CJ Dâmbovița, subiectul nu are sens a fi dezbătut, aici. Asta pentru că invocarea argumentului transparenței SEAP este pueril de-a dreptul, iar o explicare a motivelor reale ce stau, probabil, la baza acestei argumentări a CJ Dâmbovița, ar dilua prea mult șansa unei receptări reale a subiectului cu adevărat important, din acest material.
Foto: Sediu CJ Dâmbovița (Arhivă)
Foarte adevărat că, dată fiind multitudinea instituțiilor media (sau pseudo media), plătite lunar de CJ Dâmbovița (n.m.- cele 33 !!!), ce apar în lista de colaboratori, publicată de instituție, se poate crea impresia că lista cuprinde doar instituții ce fac publicitate media. În realitate nefiind vorba de așa ceva. Lucru știut, cel mai probabil, și de reprezentanții CJ Dâmbovița, ce doar au evitat să ofere un răspuns clar, la o întrebare clară, ce viza identificarea instituțiilor media (cele 33, ce sunt plătite pentru servicii de publicitate media). Spre exemplu, există instituții ce sunt plătite pentru publicitate media, dar au ca obiect de activitate principal deraratizarea, iar în acest context este mai greu, dacă nu imposibil, de indentificat toți actorii și psudo-actorii media, ce sunt alimentați din fondurile publice din Dâmbovița.
Am reușit să identific 31 din cele 33 de entități media amintite de CJ DB, chiar și în aceste condiții: Mai jos, le-am subliniat pentru o identificare mai facilă, alături de sumele primite de acestea, în luna iunie 2023.
Un calcul simplu arată că o sumă de peste 50.000 de lei a fost plătită doar în iunie 2023, pentru publicitate media, de CJ Dâmbovița. Păstrând această proporție lunară, ar însemna peste 600.000 de lei plătiți, către presă, pe parcursul acestui an. Cu alte cuvinte, cu mult mai mult decât suma bugetată, cea de 291.000 de lei. Admițând chiar și o greșeală de calcul majoră, din partea Valahia Media, și reducând cu o treime acest total, tot ar rezulta peste 400.000 de lei, din nou o sumă mai mare decât ce fusese bugetat la începutul anului. Momentan însă, nu s-a depășit acest total bugetat, cel de 291.000 de lei, și este posibil ca plățile lunare să nu fie uniforme. La fel cum este posibil ca astfel de plăți să fie făcute și prin alt tip de contracte, unele cu instituții subordonate CJ Dâmbovița, precum SC LDP sau Carpat-Montana. S-a mai întâmplat. Sunt contracte ce nu ar mai apărea și în evidența publicată de CJ Dâmbovița (acestea, foarte adevărat, fiind bugetate separat, dar, până la urmă, tot de fonduri publice vorbim).
P.S.
În loc de concluzie:
Nu ar mai fi de spus, probabil, decât că demersul publicării acestor date are la bază doar sublinierea ideii că în România, în continuare, se mizează pe confuzia marfă-ambalaj. Sub titulatura de “publicitate media” s-a creat “ambalajul perfect“, pentru unii. Un “ambalaj” general sub care, câteodată, poate chiar de foarte multe ori, “marfa” nici măcar nu există. Există, în schimb, plata pentru o “marfă onorabilă” (în teorie și până la proba contrarie), dar care în realitate este doar un camuflaj pentru drenarea, măcar în parte, unor fonduri publice, către structuri ce nu sunt nici măcar temporar obiective, ca să folosesc un eufemism. Alte criterii, de analiză, nici măcar nu are sens a fi amintite.