Despre “puciul” intern din PSD mai toată lumea vorbește că ar fi (doar) o luptă internă pentru putere. Trei sau mai mulți disidenți semnează o scrisoare, sau nu, și încercă să înlăture, de la șefia propriului partid, “dictatorul”, ce nu mai prezintă suficientă atractivitate în sondajele de opinie (n.m. cele reale, nu cele cu care defilează partidele, din când în când, în tururi de televiziuni).
Dar dacă, de fapt, este mai mult decât o luptă pentru putere, internă, în PSD?
În vacarmul scenariilor cu state paralele, subterane sau servicii secrete, confiscate de politic, nimeni nu mai are loc să amintească, măcar, faptul că, dincolo de mirajul puterii absolute și de lupta pentru dobândirea acesteia, un alt lucru mișcă lumea, cel puțin în aceiași măsură: BANII!
O bună parte dintre cei care au semnat scrisoarea, ce era menită să ducă la debarcarea lui Dragnea din fruntea PSD, au, într-un fel sau altul, în vârful pixului soarta unor fonduri ce, prin dimensiunea lor, ar putea fi catalogate ca degrabă mișcătoare de “munți” politici și nu numai. Asta dacă ar avea control deplin asupra lor, a banilor, sau, mai bine zis, dacă aceste fonduri ar putea fi canalizate, acolo unde trebuie, fără acordul celui ce, momentan, decide unde și cum trebuie să ajungă o bună parte dintre acestea, Liviu Dragnea.
Gabriela Firea
Primar general al Municipiului București: gestionează un buget de 1,2 miliarde de euro (bugetul de venituri aferent anului 2018, cel de cheltuieli este mai mare, cu câteva sute de milioane de euro). O suma imensă ce nici măcar nu este visată de alți edili șefi. În plus, Firea, după cum a afirmat public, vrea ELCEN-ul, Metrorex-ul și Centura Bucureștiului (construcția și fondurile) trecute în “grădina proprie”. De fapt câteva pușculițe în plus ce i-ar aduce în vârful pixului, soarta a multe sute milioane de euro (poate chiar peste un miliard). Parcă „sună” altfel demersul cu debarcarea lui Dragnea.
Paul Stănescu
Titularul postului de ministru la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Decide, în primul rând, tot din vârful pixului, soarta a 30 de miliarde de lei (peste 6,5 miliarde de euro) banii aferenți PNDL II, bani prin care statul român răsplătește administrațiile locale “dornice de progres și prosperitate locală“, în fapt un program ce constituie cea mai mare pomană alocată vreodată de statul român, nu din pușculița proprie ci prin sistemul de credit angajament (n.m. faci acum, te plătim “mâine“, sau te plătește cine o fi statul atunci, indiferent dacă ai făcut ce ai zis, că faci sau nu, indiferent cu cine faci sau dacă, cu banii aștia, puteai, de exemplu, să faci de trei ori mai mult). Pentru a avea o dimensiune și mai exactă a ceea ce înseamnă aceste fonduri: România a încasat net, din banii alocați de UE, în perioada 2014-2020 doar 4,4 mld. de euro ( am atras 11 mld. euro fonduri, din aproximativ 40 mld. disponibili, și am plătit contribuție, la bugetul UE, 6,88 mld. euro). Statistica este aferentă lunii iunie 2018. Rigorile impuse pentru accesarea fondurilor UE, pre și post accesare, sunt un coșmar ce, în cazul PNDL, nu există, așa că de aici apare și “apetența” sporită pentru acest tip de fonduri, cele din PNDL II. Cum, în momentul de față, nimic nu mișcă fără știrea șefului PSD, la alocarea acestor fonduri (n.m. un bun mijloc de a asigura fidelitatea membrilor de partid și nu numai a acestora) demersul cu scrisoarea, căruia i s-a alăturat Paul Stănescu, capătă iarăși, parcă, o nouă dimensiune.
Adrian Țuțuianu
Fost șef al CJ Dâmbovița, actualmente senator și vicepreședinte în PSD. Decide tot ce se întâmplă politic în PSD Dâmbovița (și nu numai) dar, mai important, nici o alocare de fonduri nu se face fără știrea lui. Spre exemplu, prin PNDL II, județului Dâmbovița îi sunt rezervate, de la bugetul de stat, prin ministerul condus de Paul Stănescu, 686 milioane de lei, aproximativ 150 de milioane de euro. Banii, pentru un județ cu o dimensiune economică mai degrabă modestă, cum este județul Dâmbovița, sunt mai mult decât suficienți pentru a asigura fidelizarea tuturor administrațiilor locale ce, la rândul lor, pot să demonstreze în fața alegătorilor că au făcut ceva (prin lucrările executate cu acești bani), că îi interesează. De fapt, ca peste tot în țară, vorbim de bani alocați aproape fără nici un criteriu, ce sunt cheltuiți la fel.
Foto 4– decontări PNDL în 2017 și 2018
În plus toate proiectele au nevoie de o firmă ce să ofere „consultanţă în managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii” și de o firmă ce poate câștiga, eventual fără licitație, execuția proiectului, doar pentru că s-a potrivit să fie singura ce se pliază pe caietul de sarcini. Vorbim de mii de astfel de cazuri, la nivel național, iar palierele de verificare și control, existente la fondurile europene, în cazul acesta sunt mult mai laxe.
[icon type=”vector” icon=”momizat-icon-zoom-in” size=”32″ icon_color=”#1e73be” hover_animation=”border_increase” ]Despre PNDL și cheltuirea banilor publici am mai vorbit, iar Valahia Media v-a oferit mai multe informații, în acest sens. Pentru câteva informații suplimentare (click aici)
Revenind la județul Dâmbovița. Tot de ministrul Paul Stănescu, prin Compania Națională de Investiții (CNI) aflată în subordinea s-a, depind câteva proiecte ce au fost asumate de către PSD-ul dâmbovițean, deci implicit și de către Adrian Țuțuianu, proiecte ce, până la momentul actual, nu au primit finanțare de la stat. Amintim, spre exemplu, noul stadion de la Târgoviște sau reabilitarea cinematografului “Independența”, din Târgoviște. Nu sunt singurele. Cel mai probabil, alocarea finanțării, pentru aceste proiecte, cât și pentru altele, depinde foarte mult de îndepăratarea de la butoanele puterii din PSD a actualului lider, Liviu Dragnea. Nu s-a întâmplat, de data asta.
Trăgând o linie imaginară și “adunând” putem spune că puterea politică dar și, implicit, viitorul politic, după următorul ciclu electoral, al lui Adrian Țuțuianu, și al altora din PSD, depind de aceste fonduri, alocate din buzunarul darnic al statului, după criterii ce nu au legătură cu normalitatea . Nu sunt singurele, după cum spuneam. Ar mai fi un răspuns ce ar trebui precizat, la întrebarea “De ce au recurs ACUM la gestul scrisorii?”. Poate și pentru că, în curând, robinetul fondurilor, în special cele de la PNDL, va seca. Banii sunt pe sponci, chiar dacă vorbim de credit angajament (deci nu există, deocamdată). La momentul respectiv, când robinetul fondurilor nu va mai elibera nimic, ce e luat, e bun luat, restul rămâne o poveste frumoasă pentru cine a crezut în ea.
P.S.
Pentru a nu exista dubii și interpretări eronate – Fotografia de deschidere a acestui articol,
reprezintă, în sine, un pamflet (o încercare cel puțin). Conținutul în schimb este, așa cum spun americanii, “deadly serios”.