Am să încep cu o mărturisire, dar și un fel de “mea culpa”. Asta pentru că am lăsat arbitrariul cotidian să ocupe prea mult din spațiul ce l-am gândit a fi dedicat extraordinarului, celor cu adevărat importante, cu alte cuvinte, și am “uitat” de rubrica “Doar de-o carte să-ți mai spun”. Mărturisirea este că “volumul”, asupra căruia îmi voi lua libertatea de a atrage atenția, în rândurile de mai jos, a constituit unul dintre primele gânduri, atunci când am făcut inventarul celor ce nu ar fi trebuit să lipsească din aceast colț de lume, dedicat cărții.
“Fotbal sub Turnul Chindiei” nu este (doar) o carte și în mod cert nu este doar un volum (sunt trei cărți distincte și peste 1500 de pagini). Este mai mult decât atât. “Este o călătorie în timp, de aproape un secol”, după cum chiar autorul, Gabriel Degeratu, “avertizează”. O poveste despre fotbal, la umbra turnului Chindiei, în egală măsură în care este și povestea unei părți de lume. În cazul de față Cetatea Târgoviștei. A oamenilor ei, a celor ce au trăit pentru fotbal sau prin fotbal. Este istoria unui loc văzută din perspectiva iubitorului de fotbal.
Mărturisesc, iar , că lectura primelor rânduri , m-a dus cu gândul la Gabriel García Márquez și al său Cien años de soledad (Un veac de singurătate) și nu pentru că autorii împărtășeșc același prenume și pentru că, în ambele cazuri, este vorba de un veac de istorie. Ci și pentru că, în primele rânduri ale poveștii, din “Fotbal sub Turnul Chindiei”, se vorbește despre Argentina, așa cum și povestea lui Gabriel García Márquez și a capodoperei sale, Cien años de soledad , începe tot în Argentina (unde a fost publicat pentru prima dată romanul, scris de un columbian,Gabriel García Márquez , în Mexic).
“Povestea spune că atunci când vameșii argentinieni au descoperit o minge de fotbal în bagajul unui turist englez au fost mirați și nu au avut reacție deoarece era un obiect suspect, pe care îl vedeau pentru prima oară, iar ulterior l-au luat și l-au cercetat cu mută uluire.”
Spune Gabriel Degeratu, autorul trilogiei, “Fotbal sub Turnul Chindiei”.
Ca să închei mărturisirea, cred că este important să precizez că resortul, ce a asigurat impulsul inițial, pentru publicarea acestui îndemn la lectură, îl constituie și reeditarea adăugită (aproximativ 200 de pagini în plus) a ediției inițiale a trilogiei “Fotbal sub Turnul Chindiei”(cea din 2017), despre care, la rugămintea autorului, la momentul inițial al apariției cărții, nu am precizat foarte multe amănunte, cartea neavând un tiraj ce să poată satisface bănuita “foame de lectură”, a celor ce eventual și-ar fi dorit să parcurgă, cu privirea și sufletul, cei 100 de ani de istorie a fotbalului, de lângă Turnul Chindiei.
Adăugând doar o imagine, cu cuvintele autorului, Gabriel Degeratu, scrise la finalul primei ediții a cărții, mai trebuie precizat, probabil, doar faptul că volumul a apărut la Editura Bibliotheca din Târgoviște.
P.S.
Fotografiile ce însoțesc acest text fac parte din volumul “Fotbal sub Turnul Chindiei”. Am ales această variantă, poate lacunară, a descrierii cărții, în cuvinte (mai) puține, tocmai pentru a lăsă imaginile să vorbească. Asta pentru că un veac, și o muncă pe măsură, depusă pentru a-i aduna minutele, între coperțile unei cărți, am considerat că sunt mai complet conturate de imagini.
1 Reply to “O carte cât un veac și o pasiune de-o viață”