Sub sloganul imaginat “Să râdem de DNA, ca să o facem de râs” și, implicit, să ducem în derizoriu orice acțiune a lor, spațiul online este invadat de hohotele isterice ale celor ce au “descoperit” cât de ineptă este Direcția Națională Anticorupție. Asta pentru că, în viziunea unora, DNA a dat-o în bară, cu comunicatul în care înșiră ceva argumente în defavoarea amendamentelor ce vor schimba codurile penal și de procedură penală.(aici)
Pornită de la parlamentarul “schimbarea la față a PSD” și trecută prin studiorile tv unde , vorba lor,nino-nino!, de dimineața până seara, părerea e rostogolită ca să afle și cel cu școală câte clase are trenul și cei din Academie, că DNA e rău, cel mai rău și, în plus, stupid fără margini.
Concret: DNA scrie, printre altele, că
“Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.”
Sunt tâmpiți și mincinoși(n.m. DNA) , în concluzie nici o rațiune pentru ca ei să mai existe, este verdictul, subliminal ce e drept, ce se induce, pe toate căile, de către comentatorii fragmentului de mai sus. De ce? Păi, spun ei, cine a mai pomenit genocid sau război fără violență? Clar au ceva la mansardă (n.m. cei de la DNA). Or avea, nu zic nu, unii, clar că nu toți, dar, în cazul de față, alții sunt cei care au probleme. Din două motive:
Definiție infracțiune genocid Codul penal:
Art. 438
Genocidul
(1) Săvârşirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:
- a) uciderea de membri ai grupului;
- b) vătămarea integrităţii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;
- c) supunerea grupului la condiţii de existenţă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parţială, a acestuia;
- d) impunerea de măsuri vizând împiedicarea naşterilor în cadrul grupului;
- e) transferul forţat de copii aparţinând unui grup în alt grup,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sunt săvârşite în timp de război, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă.
(3) Înţelegerea în vederea săvârşirii infracţiunii de genocid se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Incitarea la săvârşirea infracţiunii de genocid, comisă în mod direct, în public, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Așadar, după cum se poate vedea, unele forme ale genocidului, conform Codului Penal ( nu numai, definiția este aceiași cu cea a rezoluției ONU, cu numărul 96, din 11 decembrie 1946) pot intra în categoria celor comise fără violență. Lămurit?
Al doilea motiv: Fragmentul incriminat
“…nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență”
evident nu face referire la vreo “infracțiune de război”, ce ar putea fi comisă fără violență, după cum suspectează hăhăitorii, că ar fi vrut DNA să transmită. Într-o poate nu cea mai fericită exprimare (n.m. în loc de “infracțiuni de genocid, contra umanității și pe timp de război…”) comunicatul DNA face referire la circumstanța agravantă, în cazul infracțiunii de genocid, conform cu cele scrise în Codul Penal, ce intervine în cazul în care infracțiunea este comisă pe timp de război.
Ce rămâne din hăhăiala isterică ce domină acum spațiul, ce ar fi trebuit alocat dialogului despre modificările CP și CPP?
O concluzie: Unii nu văd pădurea din cauza copacilor, iar alții ar vrea ca toți să ignorăm pădurea, pentru că ei au găsit un “ciot” ce, în viziunea lor, ar trebui să domine prim-planul.