Deși, de prin 1947, (și) România a tot fost bântuită de frica fraudării proceselor elective, de fapt de inutilitatea exercitării acestui drept, garantat constituțional, așa se spune, mai de fiecare dată, când a fost vorba de vot, în special în ultimii 30 de ani, în unele locuri înghesuiala a fost mare. În comparație, evident asta, cu ce se întâmpla prin alte părți.
Foto: Captură, prezență vot România, alegeri locale, septembrie 2020
În Dâmbovița, de exemplu, mai mereu a existat o “mobilizare” peste medie, când a fost vorba de vreun scrutin, aproape indiferent despre ce a fost vorba, ce tip de alegeri cu alte cuvinte. De fiecare dată au fost suficiente “stimulente”, pentru ca în Dâmbovița procentul celor cu drept de vot, ce și-au și exercitat acest drept, să fie mai consistent decât în alte părți, plasând, mai mereu, județul, în prima treime a județelor la nivel național, din această perspectivă. Totuși, justificat spun foarte mulți, teama ca sintagma “Nu contează cine votează, contează doar cine numără voturile” să se aplice, mereu și mereu, a persistat mai tot timpul. De ce?, este o întrebare legitimă. Asta atâta timp cât, deși au existat, de-a lungul timpului, mai multe contestări ale rezultatului procesului electiv, din Dâmbovița, niciodată rezultatul nu a fost “întors” și legal. În sensul în care, legal, a fost constatat mereu că lucrurile au fost în regulă. De fapt, în limite acceptabile.
Fără a încerca a oferi neapărat un răspuns, iată cum arată o “poză” de moment, din 2024, adică cam cu două săptămâni înainte de scrutinurile din 9 iunie 2024, la Târgoviște, adică în cea mai mare circumscripție electorală din Dâmbovița. Cu precizarea, obligatorie de altfel, că “tabloul” nu are deloc pretenția a fi unul exhaustiv (n.m.- nici nu ar fi, probabil, posibil a fi realizat).
Pe cine ați pus pe listele cu votanți?
Cea mai evidentă anomalie, din 2024, se poate vedea chiar de la întocmirea listelor cu cei care votează. La alegerile locale, spre exemplu, se poate vota doar în localitatea de rezidență. Normal acest lucru, că doar nu vor merge, spre exemplu, brașovenii să voteze primarul la Târgoviște, sau târgoviștenii să voteze edilul șef de la Craiova. E doar un exemplu teoretic, nimic mai mult.
Foto: Sediu Primăria Târgoviște (Arhiva)
Conform recensământului din 2021, finalizat în 2022, populația rezidentă a Târgoviștei este de 66965 de persoane (scădere dramatică față de precedentul recensământ, cel din 2011, mai multe date aici- Valahia Media). Ei bine, dacă în datele recensământului sunt puțin sub 67.000 de târgovișteni, în total, cu rezidență în oraș, conform Registrului Electoral, la alegerile din 2024, pe listele de alegățori de la Târgoviște (rezidenți cu drept de vot, deci peste 18 ani) sunt 73.216 persoane !!!
Cu alte cuvinte, 6-7.000 de votanți în plus față de întreaga populație rezidentă a Târgoviștei, conform recensământului din 2021. Considerând și că la populația rezidentă sunt încadrați și minorii (sub 18 ani, deci fără drept de vot) rezultă un potențial de 10-15.000 de votanți în plus, față de ceea ce a arătat recensământul. Unii ce practic nu există. Că Statul Român s-a dovedit total inept, atunci când a trebuit să coroboreze diferite date statistice și să ajungă la un numitor comun, nu este o noutate, dar, gândind logic, această neconcordanță statistică este evident că are consecințe, pozitive sau nu, depinde cum privești, pentru unii sau alții.
Cum ar fi ca, spre exemplu, nu 10-15.000 de voturi în plus, să se regăsească, la Târgoviște, în dreptul unui singur candidat, la numărătoarea finală a voturilor, ci doar jumătate dintre acestea, să spunem 5000-7000 de voturi? Balanța nu doar că ar fi înclinată covârșitor în favoarea respectivului candidat și a formațiunii politice din care face parte, dar, la un asemenea cuantum (dată fiind dimensiunea votului de la Târgoviște) s-ar putea crea majorități zdrobitoare. Atenție!, doar cu ajutorul unor voturi fictive, să spunem. Evident că nu este obligatoriu să se întâmple asta, dar dacă toți cei trecuți în liste ar vota, să zicem, chit că sunt prezenți fizic la Târgoviște sau în această lume, aceasta ar fi proporția. Mai departe, speculațiile, tot evident, pot merge înainte, în sensul de a analiza, cine, ce și cum . Și, mai ales, cui prodest?
Cine supraveghează votul?
Și dacă în ceea ce privește numărul de voturi și votanți, de la Târgoviște, se poate spune că domnește confuzia generalizată, următorul pas logic în analiză ar fi: Cum facem să nu existe aberații electorale, eventual fraude?
Ei bine, există, evident, sistemul de supraveghere a votului, de către competitorii electorali în primul rând. Cu alte cuvinte, reprezentanți ai partidelor, ce au candidați în bătălia electorală din 9 iunie 2024. În fiecare secție de vot din Târgoviște (n.m.– sunt 66 în total) , conform protocoalelor stabilite legal, se regăsesc 9 persoane. Un președinte și un locțiitor (fără apartenență politicâ, teoretic cel puțin) și reprezentanții a 7 partide (de fapt 8, dar pentru două formațiuni politice PMP și PRO România există o alternanță a membrilor). Cele 7 partide sunt: PSD, PNL, AUR, USR, UDMR, Uniunea Elenilor și PMP/Pro România.
Este pentru prima dată când reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară (n.m.– la Târgoviște este Uniunea Elenilor aleasă!!), fac parte din procesul de supraveghere a alegerilor. Cu alte cuvinte, un membru în plus în biroul secției de vot (pentru cine trebuie, cel mai adesea). Trecând și peste acest amănunt, trebuie precizat că la Târgoviște există numeroase anomalii, statistice să le spunem, dar acesta este un eufemism, evident (n.m. – se întâmplă în tot județul Dâmbovița, dar din lipsă de timp și spațiu de redactare, Valahia Media nu va prezenta, aici, o astfel de statistică).
Foto: Capturi, documente oficiale, Biroul Electoral de circumscripție Târgoviște, alegeri 9 iunie 2024
Spre exemplu, niciunul dintre reprezentanții UDMR, din cele 66 de secții de vot de la Târgoviște nu are un nume cu rezonanțe maghiare. Un lucru relativ ușor de observat, având în vedere particularitățile pronumelor personale din limba maghiară, precum și diferențele față de ceea ce propune, să zicem, limba română. Sunt cazuri, deloc puține, în care numele de familie de la reprezentantul UDMR dintr-o secție de vot, de la Târgoviște, este același cu al celui al PSD sau al Uniunii Elene sau al Pro România.
Conform unor informații (neconfirmate în totalitate) este vorba, de multe ori, de membrii ai aceleiași familii (uneori chiar soț-soție), din care unul este reprezentantul UDMR iar altul al Uniunii Elene, în vreme ce numele lor este unul neaoș românesc. Aceiași constatare fiind valabilă și la binomul PSD-UDMR (același nume de familie, unul evident românesc, și la reprezentantul PSD, cât și la cel al UDMR).
Există cazuri în care numele de familie (cel mai probabil reprezentanți ai aceleiași familii) se regăsește la reprezentantul PSD, cel al UDMR dar și cel al PRO România, din aceiași secție de vot (vezi mai jos):
Nu este ceva ilegal. Pe de altă parte, strict făcând un calcul statistic, este evident că o astfel de situație este exclusă de matematică, în primul rând. Fiind evident că cineva dorește să își majoreze semnificativ reprezentarea din secțiile de votare. Pentru ce?
Aici, întrând oarecum pe tărâmul speculațiilor, se poate spune doar( mai ales în această perioadă) că fiecare dintre noi poate intui: Cine, ce și cum.
P.S.
Valahia Media va prezenta (post factum) o statistică detaliată a rezultatului alegerilor (și) de la Târgoviște, anticipând că “scorurile” obținute (n.m. – oficial) de formațiunile politice, vor demonstra, o dată în plus, faptul că ceva e încă putred. Nu, nu în Danemarca, ci și aici, între Carpați și Dunăre, pe tărâmul electoral românesc.