Cu o discuție centrată pe himerele unor fonduri, deocamdată iluzorii, și despre care prea puțini au înțeles ce înseamnă (n.m. despre PNRR vorbesc) administrațiile locale ( primării și consilii județene) “uită”, de obicei, să mai amintească și “bubele proprii”, de la capitolul fonduri. Toată lumea vrea miliardele de euro din PNNR ( Planul Național de Redresare și Reziliență), aidcă aproximativ 29,2 miliarde de euro (n.m.- click aici pentru toate detaliile, dacă aveți răbdare și ceva cunoștințe economice, pentru că sunt mii de pagini). Că nu e decât teoretic, pentru toată lumea, de aceste miliarde de euro vorbesc, are mai puțină importanță.
Ideea este că un război al declarațiilor, Putere-Opoziție, este declanșat, și mediatic, în aceste zile, legat de acești bani, de unde fiecare speră să obțină cât mai mult. De fapt, reacțiile, cel mai adesea, sunt pornite de la niște habarniști cointeresați, ce invadează spațiul public (și prin intermediul media) cu informații false sau parțial false. PNRR-ul, depus de România, pentru aprobare, nu a fost respins de la finanțare (precizează chiar CE), cum spune opoziția parlamentară (PSD-AUR), susținută de “gorniștii” din teritoriu, ce “cântă” după ureche, dar nici nu a fost “aplaudat”, cum spune Puterea- (USR-Plus, PNL, UDMR), ci a primit o cât se poate de așteptată tragere de urechi, a altor habarniști (cei care l-au întocmit, așa cum s-au priceput), din partea Comisiei Europene (detalii aici– o documentare exactă a faptelor, propusă de cei de la digi24.ro)
Pâna în prezent, 23 din 27 de state membre UE au reușit să depună acest plan, restul se află încă în discuții preliminare cu Comisia Europeană.
România a depus planul său în 31 mai, cu o întârziere față de calendarul stabilit, dar i s-a acordat atunci o extensie a analizei sale – ceea ce înseamnă că ea nu va pierde cele 13% din finanțare care sunt plătite în avans, afirmă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Marta Wieczorek. Conform aceluiași purtător de cuvânt, informația conform căreia PNRR-ul României a fost respins nu este corectă. Toate statele membre au lucrat în cooperare cu Comisia astfel încât planurile depuse să fie în proporție de 90% viabile. Un plan național aprobat se întoarce la Comisia Europeană care deblochează atunci un avans de 13% din costul proiectelor. Saptamâna viitoare Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene va vizita o primă serie de țări pentru a finaliza analiza planurilor nationale respective . Este vorba despre Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca și Luxembourg. Rezultatele și recomandările desprinse din aceste vizite vor fi apoi înaintate Consiliului.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Marta Wieczorek (11 iunie 2021)
Cum cu PNRR-ul ne-am lămurit, sper, deocamdată, iată o prezentare ce nu face, de obicei, obiectul de interes, al media. Nici la nivel central și nici local. Este vorba de problema fondurilor de care beneficiază administrațiile locale, fie ca vorbim de primării sau Consilii Județene. Fără a plânge de mila nimănui, o fac oricum singuri, ar fi de spus, poate, doar că realitatea este cu mult mai tristă, decât apare în comunicările oficiale, iar când nu este loc de laudă, a mărețelor realizări administrative, nu se prea înghesuie nimeni a prezenta cifrele, pentru că, nu-i așa, nu aduce niciun beneficiu a arăta problemele. Și nu sunt deloc puține. În ideea în care am promis o reliefare mai exactă a unor realități locale, în spațiul Valahia Media, iată o primă mostră, dintr-o realitate locală mai puțin cunoscută.
Un adevărat război al gunoiului se poartă în Dâmbovița. În urmă cu doar câteva zile, în cadrul unei conferințe de presă, tânărul preșdinte al CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, declara rituos că a demarat războiul cu “mafia gunoiului”.
Surs foto- Poliția Locală Titu ( 4 iunie 2021) 
Mai precis, după ce la una dintre cele două gropi conforme de depozitare a gunoiului din Dâmbovița, au fost oprite a intra ( de polițiștii locali) mai multe mașini cu deșeuri, ce voiau sa depoziteze gunoi adus din alte județe. Corneliu Ștefan a amenințat că va rezilia contracul cu SC Eurogaz Prescom ( societatea ce gestionează cele două gropi de gunoi din Dâmbovița, de la Titu si Aninoasa). Președintele CJ Dâmbovița a recurs la amenințare, din calitatea sa de președinte al ADI Salubritate ( n.m.- asociația ce cuprinde toate primăriile din judetul Dâmbovița, și care are un contract, semnat în 2010, cu cei care au în administrare gropile de gunoi amintite). Noianul de nerguli, de care se fac “vinovati” cei de la Eurogaz Prescom, amintite de președintele CJ Dâmbovița, nu cuprinde însă și o parte importantă, poate cea mai importantă. Este o sumă de 40 de milioane de lei , datorie pe care ADI Salubritate Dâmbovița se pare că o are către Eurogaz Prescom
Eurogas Prescom 
Recomandările Ministerul Mediului, emise în luna aprilie 2019 spun că dacă deșeurile nu sunt colectate selectiv de la populație din culpa acesteia din urmă, contravaloarea contribuției pentru economia circulară este suportată de proprietarul depozitului – UAT/ADI, adică de către dumneavoastră. La exact aceeași concluzie au ajuns și magistrații Tribunalului Dâmbovița, atunci când au avut pe masă de rezolvat dosarul nr. 4684/120/2019 prin care am solicitat concursul instanței în vederea restabilirii echilibrului contractual, pentru că instituția dumneavoastră a refuzat. Știm, suma de peste 40.000.000 RON, care ar rezulta din acest litigiu este una care vă dă fiori, dar vă rugăm să înțelegeți, domnule președinte, că această sumă nu rămâne în contul societății noastre, ci ea se constituie venit la Fondul de Mediu pentru că angajații ADI au gestionat într-un mod habarnist problema deșeurilor în județul Dâmbovița, iar societatea noastră nu are cum să suporte din propriile fonduri, obligații ce nu îi aparțin.
Fragment scrisoare Eurogaz Prescom, către CJ Dâmbovița, după amenințare cu rezilierea contractului
Problema este cu mult mai mare decât contractul ADI Salubritate Dâmbovița- SC Eurogaz Prescom (societate cu sediul în Fieni). Cu mult mai mare decât cei 40 de milioane de lei amintiți anterior și nu exclude nici celalăt operator implicat în problema gunoiului din Dâmbovița, respectiv SC. Supercom SA, societate ce, prin contract, tot din 2010, asigură exclusiv colectarea deșeurilor din județul Dâmbovița. Multe, foarte multe milioane de euro sunt la mijloc, într-un conflict acutizat în ultimii ani, iar niciuna dintre părțile implicate în scandal (litigiu) nu este reprezentată de sfinți. Dar mai pe larg, despre subiect, în curând. De reținut, momentan, este posibilă datorie de 40 de milioane de lei. Cred că nu mai trebuie explicat de unde se vor achita acsești bani.
Nici la Târgoviște, administrativ, problemele cu fondurile nu sunt deloc mici .În plus, față de cele mai vechi, una nouă este pe cale să mai adauge o piatră de moară, de vreo 2 milioane de lei, la bugetul administrației locale, nu că nu și-ar fi legat-o singuri de picioare, cei de la Târgoviște.
În data de 26 iunie 2021 este anunțat protest, în fața sediului administrativ al Primăriei Târgoviște. Câteva sute de angajați (DAS Târgoviște și Servicii Publice Municipale) vor protesta, pentru obținerea a aproximativ 5000 de lei ( de persoană). Banii reprezintă stimulente ( 2 luni- aprilie-mai 2020), câte 2500 de lei lunar, acordate de stat în perioada de urgență.
Banii, ce ar fi trebuit plătiți de Primăria Târgoviște, iar apoi recuperați de la stat, prin intermediul fondurilor europene, nu au fost dați salariaților de la Târgoviște ce au lucrat în starea de urgență. Sindicatul, ce îi reprezintă pe salariații nemulțumiți de la Târgoviste, a câștigat în instanță acordarea acestor drepturi, 5000 de lei de persoană ( sumă totala de aproximativ 2 milioane de lei), bani pe care Primăria Târgoviste, conform sindicaliștilor, vrea să îi dea în decurs de 5 ani (n.m.–practic mai putin de 100 de lei lunar, vreme de 5 ani de acum înainte), fapt ce a declanșat furia angajatilor ce recurg, în data de 26 iunie, la protestul anunțat, în față Primăriei Târgoviște.
Dincolo de dreptatea (sau nu) sindicaliștilor, dar și de modul în care Primăria a refuzat, sau nu, să acorde acești bani ( nu îi dădea decât inițial din fondurile proprii), realitatea este că 2 milioane de lei, dintr-un foc, se pare că era imposibil, momentan, pentru primăria Târgoviște, a fi disponibilizați din buget, ceea ce spune multe despre modul în care sunt gestionate probeleme financiare actuale. Dar și despre acest subiect, al banilor, în curând, aici, în spațiul Valahia Media, veți putea regăsi mai multe amănunte.
1 Reply to “Norii negri ai datoriilor se adună deasupra administrațiilor din Dâmbovița. Plus “două vorbe” despre PNRR”