Câteva considerații pe repede-nainte. Din momentul în care rezultatul alegerilor europarlamentare, în România, a devenit cert și oficial, și până la momentul de față (26 iunie 2019) aproape nimeni nu a mai avut “timpul necesar” a aduce aminte de un război ce se desfășoară în planul secundar. Un “Război” al fondurilor. Din categorie face parte și eșecul anunțat al moțiunii de cenzură, împotriva Guvernului Dăncilă, asta pentru că nimeni nu a vrut, cu adevărat, să preia o țară în derivă, în care unii încercă să mai cheltuie și ce nu au, iar alții nu vor, deocamdată, să își asume rolul de “acarul Păun”, pentru momentul în care falimentul, ce bate la ușă, nu va mai putea fi ignorat.
În această cronologie scurtă a falimentului de țară, cea mai recentă acțiune o reprezintă adoptarea prin OUG, de către Guvern, a Codului Administrativ.
Foto: OUG-uri emise de Guvern (25 iunie 2019)
- Practic, coaliția de guvernare nu a înțeles nimic din votul din data de 26 mai. Cabinetul Dăncilă a dat (25 iunie 2019) 17 OUG. Cred că nu are sens a aminti promisiunea guvernamentală, emisă de V.Dăncilă, că se va ține cont de rezultatul Referedumului din 26 mai, privind guvernarea excesivă prin OUG. Iată rezultatul concret. Mai multe OUG decât au fost date vreodată, într-o singură zi.
- Codul administrativ (ce face obiectul uneia din cele 17 OUG, din data de 25 iunie) este lăudat, evident, de politicienii mai mici sau mai mari, din arcul puterii. Forma în care a fost adoptat acest acest Cod va fi una din pietrele de moară de la gâtul societății românești.
De ce?
-Documentul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social.
-Documentul a primit, anterior, aviz de neconstituționalitate, după ce fusese votat în Parlament, în 2018. Acum a fost adoptat prin OUG exact în aceiași formă. Contestarea la CCR se poate face, în acest caz, doar prin intermediul Avocatului Poporului, lucru ce este exclus să se întâmple. Victor Ciorbea, actualul avocat al poporului, are alte treburi, iar următorul avocat al poporului tocmai ce se decide, prin negocieri parlamentare, în momentul de față.
Sursa foto–www.stirileprotv.ro
-Una dintre prevederile noului Cod Administrativ se referă la pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii județene, pensii calculate în baza unui procent din salariu și a numărului de mandate. Un efort financiar ce încă nu este sigur de cine va fi suportat (bugetul Ministerului Muncii sau administrațiile Locale).
Aleșii locali, începând din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decât netul) înmulțit cu numărul de luni petrecute în funcție. Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani de mandat. Efortul financiar total este calculat (de vicepremierul Dan Suciu) la 150 milioane de lei anual. Este, probabil, o sumă subdimensionată, față de ceea ce va reieși în final.
Încă un tip de pensie ce nu se bazează pe contibutivitate și, în consecință, va pune presiune suplimentară pe un buget al pensiilor pentru care statul se împumută aproape constant, pe piețele externe sau interne, din ce în ce mai scump. Un buget ce este deja insuficient.
Justificarea:
“Primarilor, viceprimarilor, președinților consiliilor județene și vicepreședinților consiliilor județene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizații pentru limită de vârstă, cam după același model cu ceea ce beneficiază, încă din 2006, senatorii și deputații;
Indemnizațiile pentru limită de vârstă nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter viager, nefiind transmise urmașilor;
Instituirea indemnizației pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea legislației specifice cărora trebuie să li se supună acești aleși locali”
Rândurile de mai sus reprezintă o reacție extrasă dintr-un comunicat al Asociației Comunelor din România. Cam același tip de reacție vine și de la celelalte asociații (CJ-uri, orașe, municipii). Este justificată, acțiunea, și creșterea pensiilor, pentru aleșii locali, chiar dacă încalcă principiul contributivității și al echității sociale (de fapt e doar echitatea și egalitatea cu “dulăii”, deputații și senatorii). Un rapt suplimentar, aplicat bugetelor naționale, în realitate.
Nu este însă cea mai grea lovitură aplicată normalității, și așa precare, atunci când vorbim de gestionarea unor bugete peticite.
Codul Administrativ mai prevede că deciziile în consiliile locale, privind concesionarea sau închirierea patrimoniului local, pot fi luate doar cu jumătate din voturile consilierilor, nu cu două treimi, cum este în prezent. Astfel, scoaterea unor terenuri din patrimoniul unei localități sau înființarea unor companii, ca dealtfel și majorările de capital social, pentru diferite societăți, ce țin de administrațiile locale, vor putea fi făcute cu ignorarea totală a opoziției, oricare ar fi acesta, din consiliile locale. Orice, de acum înainte, poate fi vândut, înstrăinat pe prețuri de nimic sau modificat, chiar și în pierdere, pentru comunitățile locale, dar cu câștiguri pentru puternicii zilei (primari, viceprimari, majorități partinice de conjunctură), cu ignorarea totală a oricărui semnal de alarmă sau de bun simț venit, eventual, din partea opoziției din Consiliul Local, ce va fi putea fi ignorată total la votul pentru acest tip de proiecte de hotărâre. Localitățile devin feude ale primarilor, cu alte cuvinte, în care aceștia vor putea decide, acoperiți de lege ,orice.
OUG privind Codul Administrativ nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, la ora publicării acestui material (26.06.2019) dar odată ce și această formalitate va fi depășită noile norme devin lege. Uitați-vă bine, la ce se va întâmpla în Consiliile Locale, în următoarea perioadă. Va ploua cu proiecte de hotărâre ce au în vedere patrimoniul public. Vor trece rapid cu votul majorităților simple. Valahia Media vă stă la dispoziție pentru mediatizarea exemplelor, ce vor fi sesizate către redacție, în această speță. Pe de altă parte, semnalele sunt mai mult decât îngrijorătoare, pentru că totul pare premeditat, cu mult timp înainte, în acest Război cu bugetele, locale sau naționale. Un Război în care nu se mai ține cont de nimic.
Mai întâi au “otrăvit fântânile” legislative și acum urmează “pârjolirea holdelor” bugetare ( și așa subdezvoltate). Metaforele antreioare pot fi folosite și invers, ține doar de imaginația citititorului. Au făcut asta (noul Cod Administrativ), însă, justificând acțiunea prin lupta cu un dușman imaginar. Când, de fapt, singura justificare a gestului, în întregul său, este modul de rapid de a ajunge la niște fonduri, la care în curând nu vor mai avea acces. Asta pentru că vin alții. Nu știu dacă neapărat mai buni.
(P.S.: După cum am precizat, voi reveni și cu exemple concrete)