Supraviețuim împreună sau dispărem separat. Este doar o concluzie personală și nu se referă la indivizi, ci mai degrabă la comunități. Asta pentru că una dintre fricile momentului (una ce ar trebui să fie împărtășită de cât mai mulți) este cea legată de fenomenul segregării, al izolării și tendința cvasi generală de a vedea separarea și izolarea ca pe singura șansă de traversa cu bine criza coronavirus. Nimic mai fals.Cu cât izolarea comunității este mai de durată cu atât mai mari sunt șansele ca acum, în secolul 21, aceasta, comunitatea, să își semneze, practic, propriul certificat de anulare, nu numai identitară ci chiar unul cu mult mai dramatic. Nu mai insist, cred că s-a înțeles. De ce spun asta? Iată de ce.
Cumpărăm timp!
Coronavirus 2020
Criza COVID 19, nu este una locală (am mai spus asta, dar e bine sa fie repetat), România, știu că nu este foarte “de succes” o astfel de afirmație, așa că orice comentariu răspuns, la afirmație, este inutil. Așadar, România este doar marginal (inevitabil totuși) parte din povestea asta, ce cu siguranță va schimba lumea (fie doar la nivel de percepție individuală a realității înconjuratoare). În momentul de față, izolarea socială, adoptată mai peste tot în lume ca măsură obligatorie (va fi și în România, deși deocamdată, 20 martie 2020, la doar 277 de cazuri confirmate, este doar o măsură recomandată), este doar modul în care se “cumpără timp”. De ce cumpărăm timp? Pentru că altfel dispărem. Nu, nu e nici cinică, nici inconștientă, afirmația. Pentru că sunt alții mai “deștepți”, am să încerc, în rândurile următoare, să prezint argumentele lui Yuval Noah Hariri (n.m. despre autorul best seller-ului “Sapiens, scurtă istorie a omenirii” am mai scris, aici, în spațiul Valahia Media). Argumente lui Hariri au fost prezentate, în urmă cu doar câteva zile, în revista TIME.
Mulți oameni dau vina pe globalizare, în cazul epidemiei de coronavirus, și spun că singura cale pentru a preveni apariția de noi focare este deglobalizarea lumii. Oricum, pe termen scurt, carantina este esențială pentru stoparea epidemiei, în vreme ce izolarea pe termen lung va conduce la colaps economic, fără a oferi o reală protecție împotriva bolilor infecțioase.
Epidemiile au ucis milioane de oameni cu mult timp înainte de era globalizării. În secolul 14, când nu existau nici avioane, nici vase de trasnport de cursă lungă și totuși Black Death (n.m. ciuma neagră, ciuma bubonică) s-a răspândit din Asia de Est până în vestul Europei,în mai puțin de 10 ani. A ucis între 75-200 de milioane de oameni, în Eurasia,un sfert din populație. În Anglia patru din 10 oameni au murit. Florența(n.m. Italia) a pierdut jumătate din locuitori.(…)
În 1918 o gripă virulentă a reușit să se răspândeasca, în doar câteva luni, în cele mai izolate colțuri ale lumii. A infectat jumătate de miliard de oameni, aproximativ un sfert din populația lumii. Este estimat că a ucis 5% din populația Indiei. În Tahiti 14% din populație, iar în Samoa 20%. În total pandemia a ucis zeci de milioane de oameni-probabil mai mult de 100 de milioane-în mai puțin de un an. Mai mult decât au murit, în patru ani de război brutal, în Primul Război Mondial.(…)
Ce trebuie să învățăm din istorie, în actuala epidemie de coronavirus?
Mai întâi, că nu poți sa te protejezi închizând permanent granițele. Aduceți-vă aminte că epidemiile s-au răspândit rapid chiar și în Evul Mediu, cu multă vreme înainte de globalizare. Deci, chiar si în condițiile reducerii legăturilor globale, la nivelul Angliei din 1348, nu va fi deajuns. O protejare, prin izolare, la nivel de Ev Mediu nu va rezolva nimic. Ar trebui sa mergi în Epoca de Piatră (n.m. la nivel de izolare, față de vecini). Puteți face asta?
Istoria ne învață că reala protecție vine din reala impărtășire a informațiilor științifice de încredere și se bazează pe solidaritatea globală. (…)
Articolul este mult mai amplu și chiar merită a fi cititi ( amănuntul ar fi că este în limba engleză, dacă sunt doritori). Dincolo de ce spune Noah Yuval Hariri <da,e evreu, în cazul în care existau dubii. Deci, pentru amatorii de scenarii, între care cel cu israelienii ce au pus la cale povestea cu COVID 19 pentru a putea vinde un anumit vaccin, la toată populația lumii, este un motiv în plus să nu îl citească, pentru că, probabil, oricum nu vor înțelege nimic> ar mai trebui adăugate câteva amănunte.
De ce ne e frică?
Gripa Spaniolă 1920 
Kansas-U.S. Gripa Spaniolă
Spaimele momentului, la nivel organizațional, sunt susținute cu argumentul, aparent infailibil, “Nu ne-am mai confruntat cu așa ceva. Nimeni nu știe cum să reacționeze, pentru că nu știm cum va evolua situația”. Nici măcar pe departe adevărată afirmația. Așa după cum aminteam, ne-am mai confruntat cu așa ceva( nu la nivel de indivizi, evident). Este vorba de pandemii ce au avut efecte dramatice. În cazul Marii Ciume Bubonice (1347 to 1351) cursul istoriei Europei a fost schimbat . Boala a fost transmisă de la rozătoare, la purici și apoi la oameni. Focarul inițial a fost în Asia de Est, iar apoi, pe Drumul Matăsii (Silk Road), a ajuns în Europa, adusă de marinarii genovezi, răspândită in Nordul Italiei. iar mai apoi în toată Europa (America era încă departe de a “exista”). Între 30 și 60% din populația Europei a pierit. A fost nevoie de aproape 200 de ani pentru ca Europa să își revină economic. Florența (Italia) și-a revenit abia în secolul 19. Au existat focare ale bolii chiar și în începutul secolului 20 (6 secole mai târziu). Este doar un exemplu ( la nivel de statistică probabil că are o relevanță întrega poveste, din perspectiva situației actuale, COVID 19, dar doar atât, probabil). Evident că situația din secolul 14 nu se poate compara cu cea din secolul 21, dar asta nu înseamnă că nu putem învâța câte ceva. Pandemiile au urmat, în istoria umanității. “Gripa spaniolă” (1918-1920) a infectat aproape un sfert din populația lumii (500 de milioane de oameni), între 17-50 de milioane de oameni decedând (alte surse spun că ar fi vorba chiar de 100 de milioane de decese). Ce a provocat atunci epidemia? Concluziile ar fi ca malnutriția și aglomerația din spitale de campanie (după război) și un sistem imunitar slăbit. A fost prima epidemie provocată de virusul H1N1. Vă sună cunoscut? E și normal. A doua epidemie, cu un subtip al virusului H1N1, a fost în 2009 (AH1N1) și i-au spus “gripă aviară”. Cred că sunt suficiente argumente pentru a afirma că știm, dacă vrem să știm, cam ce o să se întâmple si acum, în Cazul COVID 19.
Ne e frică, celor care trebuie să facă acest lucru, să amintim toate scenariile posibile? Probabil, iar rațiunea, pentru o astfel de atitudine, este de a nu răspândi panica. Pe de altă parte, s-ar putea ca amânarea unei informări despre posibile consecințe ale pandemiei de coronavirus și autoclausterea în colectivităti din ce în ce mai restrânse, pentru o lungă perioadă de timp, să nu aibă decât un singur rezultat: Înainte de boală, colectivitățile vor fi anulate economic. Cel mai probabil, peste un an sau doi (nu, nu este exagerat termenul) când si criza globală, generata de COVID 19, se va fi încheiat LUMEA să nu mai fi la fel. Ar trebui să ne fie frică? Nicidecum. Istoric vorbind, dacă vrem să învățăm ceva din istorie, schimbările dramatice au loc destul de frecvent. Cine decide când au loc? Asta probabil că este o cu totul altă poveste. (va urma)
1 Reply to “Frica! (2)”