Un avertisment, ignorat aproape cu desăvârșire de populația generală, a fost lansat, încă din anul 2017, de peste 14.000 de cercetători din întreaga lume. A fost reluat și în 2021, aproape cu la fel de “multă” audiență, ca și precedentul. Pe scurt:
Revista BioScience (potrivit site-ului sciencealert.com) spune că Pământul își pierde semnele vitale, iar sustenabilitatea vieții devine din ce în ce mai dificilă, în multe părți ale planetei Pământ:
”Ne apropiem sau am traversat deja punctele culminante asociate cu părțile critice ale sistemului Pământului, incluzând straturile de gheață din Antarctica de Vest și Groenlanda, recifele de corali cu apă dulce și pădurea tropicală a Amazonului”, se scrie în lucrarea ”Avertisment de urgență climatică 2021”, publicată de sursa amintită.
”Este deosebit de îngrijorătoare creșterea dezastrelor naturale legate de climă, aici incluzând incendiile de vegetație din Australia din 2019-2020 și faptul că trei gaze care produc efectul de seră – dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot – au stabilit recorduri ale concentrațiilor atmosferice în 2020 și din nou în 2021.” ( Thomas Newsome, expert în ecologie de la Universitatea din Sydney, Australia. ).
Este nevoie ”urgent de schimbări în privința climei, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și supraexploatarea umană a planetei”. este concluzia celor aproximativ 14.000 de experți ce semnează scrisoarea-semnal de alarmă amintită.
Grecia-iulie-august 2021
2021 a relevat, poate prima oară, faptul că semnalul de alarmă este mai mult decât atât, a devenit un strigăt de ajutor, adresat întregii populații umane, pentru care viața pe planeta Pământ va deveni, foarte curând, aproape imposibilă. Cel puțin în tiparele de până acum și în multe părți ale Globului. Nimeni nu este ferit de dezastre și, în plus, evenimentele anului 2021, ce au afectat Europă, arată că dezastrul devine aproape ireversibil. Fenomenele extreme, tot mai dese, au distrus ecosisteme ce nu fuseseră afectate major în ultimele sute de ani.
Un exemplu recent poate fi și cel din România, din noaptea de 5-6 august când, după aproximativ două săptămâni de caniculă prelungită ( cu temperaturi de până la 40-42 de grade celsius, la umbră) un cod roșu de furtuni, de doar câtva ore, a dat peste cap echilibrul și așa fragil al existenței om-natură, din multe părți ale țării. Fenomenele extreme, chiar dacă nu dramatice, sunt doar un exemplu a ceea ce urmează să vină ( din ce în ce mai des și mai acut).
În data de 5 august 2021, Codul portocaliu, emis de meteorologi, s-a schimbat chiar în cod roșu de avertizare pentru localitățile Bezdead, Moroieni, Buciumeni și Vișinești, cu vânt ce a suflat la rafale cu viteze de până la 100 Km/h, dar și grindină de mari dimensiuni. Avertizarea de tip cod roșu a fost valabilă pentru intervalul orar 22:55-23:45 ( 5 august), iar populația din localitățile amintite a fost avertizată și cu mesaje de tip Ro-Alert.
În întregul județ Dâmbovița, furtunile violente, din noaptea de 5-6 august, au făcut probleme.
La Ulmi( sat Viișoara), dar si la Dragomirești, pompierii de la ISU Dâmbovița au intervenit pentru degajarea mai multor copaci doborâți de vânt.
La Târgoviște, vântul deosebit de puternic a smuls acoperișul unui bloc ( strada Boerescu Zaharia), ce a căzut peste mai multe mașini parcate, avariindu-le aproape în totalitate.
În dimineața zilei de 6 august, tot pompierii de la ISU Dâmbovița au fost solicitati să intervină pentru degajarea unui copac căzut peste calea ferată în halta de la Săcuieni (comuna Gura Ocniței), la fața locului deplasându-se pompierii de la Detașamentul Târgoviște cu o autospecială.
Episoadele de vreme severă au încetat, ce puțin pentru moment, în județul Dâmbovița, nefiind anunțate alte episoade de cod portocaliu sau roșu, pentru ziua de 6 august (este valabil doar un cod galben de furtună). Două linii de medie tensiune, 15 puncte de transformare din 3 localități dâmbovițene au fost afectate de episodul de furtună din noaptea de 5-6 august. 430 de consumatori au rămas fără curent electric.