“Înecați” în lacrimile de crocodil ale politicienilor, revărsate prin intermediul mass-media, dar totuși cu speranța găsirii unui țărm, la capătul ocenului de “lacrimi“< asta pentru oricine vrea să privească cu obiectivitate realitatea actuală (în special cea sanitară)> concluzia e simplă: Nu mai există nicio șansă de supraviețuire (în special economică) decât în propria persoană. În actualul context economico-epidemiologic, de la nivel mondial, a spera un ajutor din partea Statului, a politicului, este mai mult decât inutil. Este o prostie. Cine spune altceva este cointersat direct să propage teoria ajutorului mesianic, promis de politic.
În România, situația epidemiologică este scăpată de sub orice control, iar dimensiunea reală a dezastrului este, probabil, cu mult mai mare. Pur și simplu singura strategie este scapă cine poate. Guvernul actual ( PNL) pur și simplu a dat faliment, în strategia de limitare a evoluției pandemiei. Cu ajutorul tacit al Opoziției Parlamentare (PSD și Pro România) ce a făcut orice pentru ca alegerile locale să aibă loc (mimând doar o opoziție față de Guvern)< să ne aducem aminte de armatele de oameni ce au bântuit stăzile localitaților țării, în perioada august-septembrie, cohorte întregi de apostoli ai democrației si propovăduitori ai binelui comun, ce va fi instaurat odată ce aleșii își vor căpata/recăpăta puterea deplină>, România a ajuns în pragul unui colaps sanitar.
Spitalele, unitățile medicale, pur și simplu nu mai pot face față avalanșei de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19. Nu ar trebui să fie nicio iluzie, cele 8651 de cazuri noi (4 noiembrie) nu constituie, decât în parte, dimensiunea unui dezastru ce era de anticipat.
Practic au fost realizate 35.964 de teste, 21.808 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.156 la cerere. Fiind județe cu peste 1000 de teste iar altele cu câteva zeci (în cazul fericit). O absurditate ce se poate regăsi și tabloul zilei în ceea ce privește incidența cazurilor pe județe( din 4 noiembrie). Zonele verzi sunt doar acolo unde nu se fac aproape deloc teste. Unde se fac, în special zonele unde sunt multe teste efectuate în privat, incidența a trecut de 5 cazuri la mie. Cu o lentoare blamabilă absolut, dar ce este justificată doar prin faptul că alegerile din 6 decembrie nu mai pot fi întoarse din drum, Puterea a anunțat carantinarea unor localități (4 noiembrie) doar când s-a trecut de limita de 6 la mie (în unele cazuri de 10-11 cazuri la mia de locuitori), cu alte cuvinte peste limita stabilită, tot de ei, de 3 cazuri la mie.
Gherla din județul Cluj;
– Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Fibiș, Ghiroda, Giroc, Moșnița Nouă, Pesac, din județul Timiș;
– Zalău, Cehu Silvaniei, Jibou din județul Sălaj.
Carantina zonală se instituie de mâine, 5 noiembrie și este valabilă pentru o perioadă de 14 zile.
Anunț GCS, 4 noiembrie
Practic, un fel de alba-neagră cu pandemia, în care responsbilitatea este pasată experților din local, așa numitele CJSU-uri (comitete județene de urgență), organisme născute însă tot din fariseismul politic. Înainte de locale, pentru ca totul să fie bine, Puterea (PNL) a evitat să-și asume orice responsabilitate suplimentară cu decizii nepopulare și, la presiunea Opoziției (PSD), pentru ca puterea să fie distribuită uniform, iar decizia măsurilor restrictive să le apațină și lor (deh, iluzia puterii, mentalitate de vătaf), au implicat consilii-județene și locale, în decizii, adică acolo unde PSD-ul avea un cuvânt greu de spus. Adică, cu alte cuvinte, au împărțit “cașcavalul” deciziei între ei. O decizie menită doar de a amâna inevitabilul, până când “aleșii” își văd sacii în căruță. Se întâmplă identic și acum (în preajma alegerilor parlamentare, campania electorală debutează în data de 6 noiembrie). Mii de “penibili” speră că vor ajunge iarăși în Parlament (sau că vor ajunge acolo) conștienți de faptul că Statul (adică fondurile asigurate din buzunarul găurit al bugetelor nationale) e cel mai sigur mijloc de subzistență, în perioada care vine. Pentru ei, evident. Economia, nu doar în România, este pe butuci, iar compromisul ba închis total/ba liber la orice acțiune, este cea mai nefericită soluție posibilă. O soluție pe care o identifică, acum, ca fiind una proastă, puși în fața evidenței “cataclismului“-Pur si simplu, valul de infectări cu noul coronavirus a pus pe butuci sistemul sanitar, și, din păcate, scăpă cine poate. Nu mai conteaza dacă vor fi 100 sau 1000 de decese zilnic, capacitatea de tratare a bolnavilor este oricum depășită, iar România nu prea poate să procedeze precum Belgia, transferând bolnavii, pentru tratament, la vecini. Belgienii transferă în Germania. Noi unde să transferăm? În Bulgaria, ce transportă bolnavii cu mașinile poliției sau Ungaria ce e copleșită de numărul de cazuri? Evident că nu e cazul.
Varianta oficială cu procesul democratic ce trebui să continue nealterat ( adică alegeri) pentru a exista legitimitate în actul de exercitare a Puterii este doar o vorba de clacă. Cum la fel este și așa zisa critică adresată Guvernului, de către cei care militează (la televizor doar) pentru amânarea alegerilor (PSD, Pro România, etc). În realitate au invadat spațiile publice si virtuale cu evenimente de campanie electorală și speră ca toată ura electorală, justificată, sau măcar cea mai mare parte a acesteia, generată de pierderea locurilor de muncă, de restricțiile impuse (acolo unde e cazul), în actualul context epidemiologic, să se reflecte doar în procentele celor ce au acum Puterea. În realitate vorbim de un fariseism politic fără egal. Nici în alte structuri politice situația nu stă diferit. Doar că USR-Plus sau PMP speră doar ca situația să nu îi atingă electoral și se feresc să spună ce ar fi bine să se facă sau ce ar face ei. Campania electorală merge înainte, iar orice măsură ce ar putea limita un nou dezastru sanitar (o dimensiune suplimentară adăugată celei actuale) a fost repede uitată. Cum ar fi cea de acordare, de urgență, a posibilității votului electronic, sau la distanță, ce, în actualul context, ar fi putut limita, în parte, dimensiunile unui dezastru anticipat. Au fost voci în USR, spre exemplu, ce au propuus acest lucru, dar care au renunțat rapid la variantă.
Începând din 7 decembrie, cel mai probabil, toată România va intra în carantină. De fapt, ce va mai fi rămas din România, până atunci. Tot probabil, ulterior, va urma si anunțul de faliment de țară. Nu e cazul de iluzii deșarte, și dacă virusul va dispărea peste noapte, România va avea nevoie de ani buni ca să își revină, după un an pierdut (2020). Că unii promit mai mult și alții mai puțin nu reprezintă decât o strategie de campanie electorală si nicidecum ceea ce cred cu adevărat. Nici nu contează, de fapt, ce cred ei cu adevărat. Adevărul este că fără o conexiune la bugetele publice va fi greu de supraviețuit, iar ei știu asta. O minciună în plus, acum, în campanie electorală, nici nu mai contează. Oricum urmează…inevitabilul.
P.S.
Dacă în înșiruirea politică, inclusă în sintagma de fariseim politic (în acest articol), nu au fost incluse și alte “forțe politice” este doar pentru că nu am considerat important a aminti și pe cei ce nu au nicio șansă (teoretic cel puțin) a accede în viitoarea structura a Parlamentului (mai puțin UDMR, ce oricum nu intră neapărat în categoria partid politic). Pentru o ilustrare, chiar și vag exaustivă, a ceea ce însemnă prioritatea “0” a politicii românești, în momentul de față, am inserat și o captură cu oferta politică din județul Dâmbovița, la momentul de față, așa cum este ea ofertată în spațiul virtual. În galeria foto ce urmează.
În cazul de față, ceea ce a rămas de spus, la urmă, nu reprezintă și ceea ce era mai important, evident!
FARISÉU,farisei,s. m. Membru al unei grupări politico-religioase, la vechii evrei, care reprezenta interesele populației orășenești și care se caracteriza prin fanatism ipocrit și formalism exagerat în îndeplinirea ritualului religios. 2.Fig. Om ipocrit, fățarnic, prefăcut. – Din sl.fariseĭ.