Nu este vorba despre cine are dreptate și cine nu. E vorba doar despre efectele unei decizii, dintr-o democrație unde “boala” are rădăcini atât de adânci încât, pentru ca organismul să poată reveni la viață, probabil că unica soluție ar fi renunțarea (amputarea) unor elemente ale întregului. Cum însă, într-o democrație, așa ceva este inacceptabil probabil că “boala” va merge înainte. Finalitatea va fi doar una.
Decizia CCR
Miercuri,3 iulie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată motivarea hotărârii din 25 iunie a CCR, prin care a declarat ca fiind neconstituțională starea de carantină și internarea obligatorie.
CCR solicită guvernului să stabilească această măsură prin lege. În plus, Curtea mai arată că pacienții se pot adresa justiției pentru a contesta “detenția de ordin medical”. <Aşadar, din momentul apariţiei în Monitorul Oficial, niciun pacient diagnosticat cu coronavirus nu va mai putea fi internat împotriva voinţei lui. Judecătorii CCR spun că spitalizarea obligatorie este considerată măsura privativă de libertate. Aceştia mai spun că internarea obligatorie ar trebui să fie ultima opţiune a autorităţilor şi nu se justifica decât dacă măsuri mai puţin severe au fost considerate ineficiente. Ce înseamnă asta? Păi una dintre discuţii se referea la posibilitatea ca asimptomaticii să se trateze acasă, lucru ce nu a fost luat până acum în considerare de autorităţi. > Conform stirileprotv.ro (n.m. am ales explicația celor de la Pro pentru că sintetizează mai bine hotărârea emisă de CCR).
Internarea obligatorie limitează drepturi fundamentale cum sunt liberă circulaţie sau dreptul la viaţa de familie şi privată. Curtea reţine că, în lumina dispoziţiilor art.5 din CEDO, detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă reprezintă o privare de libertate şi mai spune că oamenii pot ataca în instanţă detenţia de ordin medical. În document, magistraţii mai susţin că ministrul Sănătăţii a completat condiţiile de internare fapt ce a generat reguli cu ” caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat”.
Concret, CCR a declarat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile art. 25 alineatul (2) teza a doua din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 8 alin. (1) din OUG 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.
Fără a mai lungi discuția, CCR, cu bună știință, lasă oportunitatea ca toți cei carantinați sau internați în spitale (asimptomaticii) să poată pleca acasă, la cerere. Precum Pilat din Pont se spală însă pe mâini, amânând publicarea motivării din data de 25 iunie până în 3 iulie, pentru a lăsa timp Guvernului să elaboreze o lege ce să corespundă exigențelor subliniate în hotărărea CCR și pentru a nu putea fi acuzată/acuzați că au împiedicat prevenirea răspândirii bolii. De fapt un joc politic, în care se cântă la comandă, iar CCR-ul poate interpreta aproape orice, pentru că legile românești permit acest lucru. Nu este vina cuiva anume, ci mai degrabă este vorba de modul de abordare, în elaborarea legilor, din ultimii 30 de ani, de fiecare dată cu portițe de eludare a normelor, aparent clare, și întotdeauna cu interpretări, pe care un organism suprastatal, precum CCR-ul, și le arogă. De la construcția de drumuri, la finanțe, la domeniul medical, etc., absolut totul este interpretabil și CCR-iștii nu ezită să o facă, în numele suveranității legii fundamentale (Constituția). Nu insist. Revenind însă la subiect. După motivarea publicată în MO, a urmat reacția autoritaților actuale, lezate în orgoliul personal, de un organism ce nu pregetă să arate că lucrurile se întâmplă cum vor ei ( să nu uităm că CCR-ul este principalul obstacol în anularea aberațiilor economice reunite generic sun denumirea de pensii speciale, indiferent de ce se va întâmpla , anularea pensiilor lor speciale nu se va întâmpla, pentru că ei sunt cei care trebuie să decidă dacă le anulează sau nu. Evident, nu o vor face vreodată.) Așadar:
Carantina se suspendă temporar
Secretarul de stat Raed Arafat a transmis vineri, 3 iulie, o circulară către toate Prefecturile din țară, în care se precizează: “Măsura izolării la domiciliu/carantinării instituționalizate se suspendă temporat pentru toate persoanele (inclusiv persoanle pentru care s-a aplicat această măsură înainte de 02.07.2020)”. Concret, la data de 3 iulie, în România, erau 714 persoane în carantină și, atentie!, 58.991 de persoane izolate la domiciliu.Persoane ce reprezentau fie potențiali bolnavi proveniți din zone roșii, din cauza coronavirusului, fie persoane ce erau contacți direcți ai celor infectați și care au iesit negativ la test, dar care, ca măsură de prevenție, trebuiau să stea în izolare cele 2 săptâmâni, cât este considerată perioadă de incubație a virusului și deci posibil ca boala să se manifeste. Toți aceștia au liber la circulație, nu îi mai controlează nimeni, dacă respectă sau nu izolarea sau ies pe străzi, se duc în locuri aglomerate, punând în pericol mari segmente de populație. Ce se va întâmpla, în aceasta perioadă de vid legislativ, cred că nimeni nu se îndoiește. Libertatea va fi cuvântul de ordine. De fapt libertatea de a da mai departe un virus, în care și așa cei mai mulți nu cred.
Prefecturile s-au conformat ordinului și, evident, nu se mai fac controale( ce erau zilnice) la persoanele aflate în autoizolare, iar centrele de carantină s-au golit pur si simplu. Dovadă. Iată confirmarea pentru Dâmbovița:
3 iulie 2020, 14 persoane în carantină, 1818 în izolare
4 iulie 2020-“0″ persoane în carantină, iar rubrica cu persoane izolate a dispărut pur și simplu (nimeni nu mai controlează, momentan)
Situația se repetă în fiecare județ din țară. Aproximativ 60.000 de persoane, posibil purtători ai virusului, la care se adaugă cei asimptomatici, ce erau internați în spitale și care au plecat (unii dintre ei), sunt acum liberi pe străzi. Probabil că unii se pregătesc de concedii, eventual în Grecia, Bulgaria sau alte țări unde testul nu mai este obligatoriu, momentan, sau eventual se efectuează doar aleatoriu. “Nicio problemă Si așa virusul ăsta nu există“/Păi, succes tuturor! În rest dacă s-a făcut ceva în ceea ce priveste împiedicarea răspândirii coronaviruslui,în România, a fost probabil anulat acum, prin această decizie. Am ajuns de unde am plecat. Atunci însă, în februarie 2020, vorbeam însă, de un caz ( italianul ce a venit din “Cizmă”, dar a fost descoperit cu coronavirus în Italia, iar noi am început sa căutăm contacții, etc) acum sunt mult mai mulți “italieni.”
A, să nu uit. Politicul, că e vorba de putere, PNL, de opoziție, PSD, Pro România, ALDE și cine o mai fi (USR-ul nu am știut unde să-l poziționez,adică Putere sau Opoziție), se pregătește de alegeri. E campanie electorală, iar cea mai buna campanie este întâlnirea cu oamenii, mulți, cât mai mulți, la un loc. În ceea ce privește CCR-ul rămâne cum am stabilit. Adică sunt în campanie electorală și ei. Asta dacă mai era cineva care nu știa că sunt numiți politic, toți, și că legatura cu vreun criteriu profesional este sublimă, dar lipsește, aproape, cu desăvârșire.