Când vrei cu adevărat să faci rău cea mai bună variantă este să maschezi intenția în spatele unui gest cu aparența unui act de reparație, morală sau de oricare altă natură. Acest principiu se pare că a fost adoptat și de către inițiatorii proiectului de lege ce modifică fundamental condițiile de funcționare a ONG-urilor din România
Foto: Șerban Nicolae, lider grup PSD Senat, inițiator modificări OG 26/2000
Sursa foto: Romaniacurata.ro
În data de 20 noiembrie 2017, Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege, propus de senatorul Șerban Nicolae (lider de grup PSD, în Senat) și deputatul Liviu Pleșoianu (tot PSD), undeva prin primăvara lui 2017. Nu întâmplător. Asta pentru că, pentru cine a uitat, la acea vreme se încheiaseră protestele stradale împotriva Guvernului și a coaliției de guvernare. Acele proteste, în care ONG-urile( și Soros, evident) au fost acuzate că nu au înțeles nimic din democrație și statul de drept și, în consecință, manipulate și manipulante au protestat,în stradă, împotriva cui au protestat, se pare că au constituit declanșatorul pentru legea ce tocmai a fost adoptată tacit în Senat (n.m. Camera deputaților e for decizional).
Tacit pentru că , mai întâi, s-a împlinit termenul maxim de la depunere (în martie 2017) și pentru că în ultima zi, cea de dezbatere în plen, grupul din care fac parte inițiatorii ( PSD) a părăsit, exact la momentul dezbaterii, plenul, iar fără cvorum de ședință aceasta a fost suspendată și proiectul adoptat…tacit. De ce așa? Pentru că proiectul a primit aviz negativ de peste tot ( Guvern, detalii aici, comisii parlamentare,aici, etc). Cu alte cuvinte, nici măcar ai lor nu sunt de acord (n.m. gest de fațadă, evident) cu propunerea și pasează responsabilitatea către inițiatori. Care inițiatori, deocamdată doar celebrul Șerban Nicolae, s-au gândit , probabil, “las-o, mă, că merge așa”.
Ce ar trebui să “meargă”
Prin adoptarea proiectului de lege, ce modifică legea de funcționare a ONG-urilor din România (OG 26/2000) se stabilesc condiții noi de funcționare a acestor organisme și condiții mult mai laxe pentru desființarea acestora.
Fragment modificări OG 26/2000
“Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia de a publica semestrial până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial partea a IV-a, declaraţiile de venituri şi cheltuieli pentru semestrul precedent. În declaraţia publicată se menţionează distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea, după caz, care a generat venitul respectiv, precum şi valoarea acestuia. Nepublicarea declaraţiei atrage de drept suspendarea activităţii asociaţiei pentru 30 de zile. Dacă în acest termen declaraţia nu se publică, asociaţia, fundaţia sau federaţia îşi încetează activitatea de îndată”
De remarcat este faptul că aveau această obligație și până acum, dar, doar odată pe an și nu cu publicare în MO, ci doar raportare către ANAF. Gândiți-vă ce însemnă ca, de două ori pe an, tu, fundație sau asociație, ce primești donații, de multe ori prin sms sau on-line, să faci investigațiile necesare pentru conformarea la noile rigori legislative.Dacă, totuși, reușești să faci acest lucru, o altă prevedere, tot nou introdusă în lege, s-ar putea să constituie, chiar mult mai rapid decât prima, lovitura decisivă. Asta pentru că:
Fragment modificări OG 26/2000
“…acordării unui ONG a statului de organizaţie de utilitate publică este dată de faptul că nu a desfăşurat în ultimii 2 ani şi nu desfăşoară nici în prezent activităţi politice de orice fel: activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie publică în care acesta poate fi numit ori ales.”
Adică, ai vorbit de rău sau de bine vre-un “ditamai” omul politic, pac! ai pierdut calitatea de Fundație de utilitate publică. O fi bine, o fi rău? E după cum vor decide cei ce conduc statul, pentru că sprijinirea sau opoziția, prin vorbe sau fapte, a unui om politic reprezintă mai mult decât o chestiune subiectivă ce, evident, lasă loc interpretărilor de orice fel.În prezent, în România, sunt 133 de astfel de fundații de utilitate publică.Cine ar putea intra sub incidența legii. Toți, dar mai ales unii.
Câteva exemple
Fundația Română pentru Democrație – președinte Emil Constantinescu( fost președinte România), înființată în 1992
Fundația Institutul Social Democrat “Ovidiu Șincai”- membru fondator PSD, în 2002,președinte Adrian Năstase (fostul prim ministru -pentru a nu exista confuzii), fără raport de activitate pe 2014 și 2015
Asociația Grupul pentru Dialog Social – GDS- vicepreședinte Sever Voinescu, fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu
Fundația Europeană Titulescu – membru fondator și președinte Adrian Năstase.
+ Asociația ziariștilor profesioniști din România, 13 ONG-uri ale minorităților din România (n.m. au candidați la alegeri = implicare politică evidentă).
Foto 1: Sediu Grup pentru Dialog Social, București
Foto 2:Sediu Insitutul Social Democrat “Ovidiu Șincai”, București
Foto 1 Foto 2
Toate exemplele de mai sus, sunt din categoria fundațiilor ce pot intra foarte ușor în contradicție cu noua lege și, în consecință, la fel de ușor, să devină desființabile. O întrebare retorică: În cazul în care legea intră în vigoare, care dintre fundații o să își piardă calitatea de ONG de utilitate publică și care nu își va pierde această calitate? După cum am spus este doar o întrebare retorică. Exemplele anterioare nu sunt singurele ce s-ar preta acestui exercițiu de logică, dar au fost cele mai la îndemână, pentru a sublinia caracterul absurd, pe alocuri, al inițiativei legislative de care am vorbit.Pe de altă parte, există și intenții bune, pornind de la realități ce ar justifica schimbarea normelor în ceea ce privește OG 26/2000. Dar, despre intențiile bune cu care a fost pavat drumul spre “iadul” ong-urilor românești, în articolul următor.