Undeva prin 1989, mai exact în 22 decembrie 1989 (n.m. pentru cei ce nu mai știu sau nu au știut niciodată), România afla, în bună măsură, că Revoluția, pe care nu o făcuse niciodată (n.m. cei mai mulți), a învins! Paradoxal, primul “cuvânt” liber, difuzat la “televizor“, era o replică ce a ajuns să facă istorie: “Mircea, fă-te că lucrezi!“
Sintagma, pentru corectitudine istorică, era, de fapt: “Mircea, te prezint și tu scrii, arăți, arăți că lucrezi la un apel!”. Dialogul era purtat în studioul 3 al TVR, între Ion Cramitru și Mircea Dinescu, iar cei doi, alături de un grup de revoluționari, erau înregistrați, pe ascuns, de angajații TVR, ce, probabil, sperau încă în reîntoarcerea la putere a lui Ceușeșcu, ce tocmai plecase, cu elicopterul, spre Târgoviște, fugind din sediul C.C. al PCR, ce era “asaltat” de sute de mii de bucureșteni. Caramitru și Dinescu se pregăteau să intre “în direct”, pentru a anunța victoria Revoluției Române, la TVR.
În memoria colectivă a rămas însă celebrul: “Mircea, fă-te că lucrezi! “, ca un fel de blestem românesc, ce definește cam tot ce s-a făcut, sau nu s-a făcut, în ultimele mai bine de 3 decenii. Un fel de “cel mai important este să arătam că lucrăm, nu are importantă ce facem, de fapt”.
La 2-3 decenii distanță de momentul istoric din 1989, expresia a căpătat, pe lângă valențele vădit periorative ale mesajului, valoare de adevăr general valabil. Un adevăr în care se scaldă, cu voluptate chiar, mai toată clasa politică. Un adevăr ce a fost rafinat și care, “înnobilat” cu subtilitățile de PR și marketing politic, ale noului secol, a ajuns să capete forma supremă în ceea ce, lumea modernă a veacului 21, se denumește ca fiind Studiu de Prefezabilitate (SPF) sau Studiu de Fezabilitate (SF).
În ultimele 3 decenii România a “făcut” mii de studii de prefezabilitate și a ridicat, pe hârtie, stațiuni montane, zeci de autostrăzi, drumuri expres, ca în vest”, inițial, acum ca China, se spune. Am mai făcut centuri ocolitoare ale marilor orașe, la care SPF-urile sunt cam de câteva zeci de ori mai multe decât numărul de kilometri ce au fost și fizic astfaltați. Am mai făcut reabilitări urbane dar și baze sportive și, aproape de fiecare dată, am avut nevoie de cel puțin 5-6 SPF-uri, pentru fiecare proiect în parte.
De ce?
În primul rând pentru că se poate, e pe bani (pentru cine trebuie) și pentru că toate SPF-urile au o durată de viață limitată (un fel de efemeride din domeniul construcțiilor, nu te-ai apucat de treabă în vreo 5 ani, de când a fost întocmit proiectul , faci altul, pentru același proiect, în mare, dar despre care știi că va începe, probabil, la “calendele grecești”. Și tot așa, construim, pe hârtie, România de mâine).
Într-o frenezie oarecum de așteptat, nici prezentul nu face excepție de la regula: “Important este să ne facem că lucrăm”, iar “televizorul”, în egală măsură spațiul de socializare virtual, este invadat acum, în 2021, de prezentările în detaliu ale “României de mâine”. Ce spun eu, nu “de mâine”, de fapt e “de astăzi”, cu atât de mult patos și energie sunt prezentate SPF-urile, încât deja ai impresia că se vorbește despre ceva ce a și fost construit sau, în cel mai rău caz, într-o zi- două e gata.
Sunt atât de multe, în ultima vreme, încât a încerca o prezentare măcar vag exhaustivă a lor ar necesita un spațiu de dimensiuni enciclopedice. Pentru că nu este cazul, a recurge la o astfel de variantă de prezentare, iată doar două dintre ele, ce vizează județul Dâmbovița.
Mai întâi, în data de 28 mai, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, anunța că:
ASTĂZI S-AU DEPUS 7 OFERTE PENTRU PROIECTAREA NOULUI DRUM DE MARE VITEZĂ BUCUREȘTI – TÂRGOVIȘTE
Interes mare din partea firmelor de profil din România și străinătate pentru elaborarea studiilor de traseu și soluțiilor tehnice (SPF+SF) ale noului drum București-Târgoviște.Am spus din primele zile ale mandatului că soluția pentru această legătură este un drum nou de mare viteză (120-130km/h) cu 2 benzi pe sens și separare pe mijloc, noduri și intersecții denivelate, în afara localitaților. NU dublarea drumului existent DN71 care trece pe 53% din lungime prin localități.Decizia privind profilul final (autostradă sau drum expres) va fi luată în prima etapă a contractului.Va rezulta un studiu de fezabilitate cu grad mare de detaliu – un proiect tehnic preliminar (“preliminary design”) al viitorului drum, cu investigații geotehnice și modelare a terenului, astfel încât ulterior să poată fi licitat corect pe modelul design&build. Legătura cu Bucureștiul va fi făcută, cel mai probabil, cu un nod din viitoarea autostradă de centură A0 Nord.
Postare facebook/ Cătălin Drulă
Ceva mai devreme, în data de 25 mai, Consiliul Județean Dâmbovița anunța, prin Corneliu Ștefan, președinte CJD, întocmirea unui SPF, pentru un proiect de drum ce va costa 111 milioane de euro (aproximativ 555 milioane de lei) (detalii aici)
#Pucioasa și #Fieni au nevoie o centură rutieră care să scoată traficul din centrul orașelor.
O cer oamenii din zona de nord a județului, o cer transportatorii! Am găsit cea mai bună soluție: 15,13 km de drum expres care urmărește albia râului Ialomița, ocolește comunele #Brănești, Moțăieni și #Buciumeni, orașele #Pucioasa și #Fieni. De asemenea, sunt prevăzute 9 pasaje, 7 poduri și o punte pietonală. Vrem să turnăm 308.853 mp de astfalt și să construim 24.075 mp de pasaje și poduri.
Postare facebook/ Coneliu Ștefan
În loc de încheiere, doar atât: “Îmi pare rău, Nu vă mai cred!”
În primul rând, pentru că voluptatea cu care sunt anunțate SPF-urile, pentru ca mai apoi proiectele să fie “uitate” (știu, nu e nimeni vinovat) prin sertarele cu proiecte ale “decidenților” (n.m. au ajuns, în ultimii 30 de ani, de dimensiunea unei biblioteci, de sertare vorbesc) nu mai este, din păcate, o noutate. Poate că vor cu adevărat, iar intențiile sunt bune, dar experiența ultimelor decenii ne spune că atunci când intenția (SPF-urile) este mediatizată excesiv, rezultatul final (proiectul finalizat, cu alte cuvinte) este, în cel mai bun caz, doar pentru generațiile următoare, ce se vor îngrămădi la tăieri de panglici. Dacă se va întâmpla acest lucru.