Drumul Județean 714 sau DJ 714, din Dâmbovița, reprezintă artera ce a a fost subiect de discuție, local dar și național, de nenumărate ori. Dacă ar fi să contabilizăm toate momentele în care s-a vorbit, în media românească, despre DJ 714, atunci, cu siguranță, rezultatul ne-ar îndreptăți să spunem că artera, ce face legătura între satul Glod al comunei Moroieni (una dintre cele mai mari comune, ca suprafață, din România) și platoul înalt al Munților Bucegi, în stațiunea Padina-Peștera, este una dintre cele, dacă nu chiar cea mai, “problematice” artere rutiere din România.
Cei aproximativ 20 de km ai drumului (drum de munte, uneori doar de pământ) sunt subiect de promisiuni politice (ce vizează reabilitarea) de vreo câteva decenii. O reabilitare integrală și temeinică, cum s-ar spune, pentru că altfel s-au făcut multe reabilitări, dar pe bucăți. De fapt, mult prea multe reabilitări pe aceleași segmente, milioane de lei (chiar de euro) fiind “îngropați” în asfaltare, de-a lungul anilor, fără ca lucrările să dea vreodată semne că au fost făcute temeinic și nu doar pentru ca cineva să încaseze niște sume de bani, deloc mici, mai degrabă degeaba. De fiecare dată, însă, din fonduri publice. În urmă cu doar două zile, DJ 714 a revenit în atenție, atunci când, la prima zăpadă mai consistentă a sezonului hibenal 2022-2023, artera s-a procopsit cu o nouă problemă. Una rezolvată rapid, dar a cărei simplă semnalare a “trezit” numeroase reacții (vezi mai jos o postare, din pagina de facebook a Valahia Media, despre subiect):
De fapt, cele mai mari probleme, pentru DJ 714, se pare că au început în vara anului 2021, atunci când o viitură puternică a făcut ca o bună bucată din DJ 714 să “dispară” (n.m: – aproximativ 200 de metri liniari, în zona Cheile Tătarului). Detalii aici-Valahia Media.
La vremea respectivă, autoritățile din Dâmbovița, mai bine spus CJ Dâmbovița, tunau și fulgerau împotriva Guvernului, ce nu acordă fonduri de urgență, pentru refacerea drumului din Dâmbovița (mai ales după episodul de furtună din august 2021, din aceiași zonă).
La acea vreme, august 2021, autoritățile dâmbovițene, cei ce conduc județul (de la PSD), nu făceau parte din Guvern, ca reprezentare politică (n.m.– aveau să facă parte câteva luni mai târziu), astfel că ieșirile publice, ale acestora, de la acea vreme, trebuiesc privite și prin această prismă, a politicului și a declarațiilor politice, unele pentru care, nu-i așa, există imunitate (n.m.– asta vor clama, de fiecare dată, oamenii politici, considerând, fundamental greșit totuși, că imunitatea în fața legii pentru declarații politice este echivalent cu dreptul de a cuvânta fără responsabilitate).
Astfel că, într-un exercițiu mai degrabă de imagine, specific perioadelor de campanie electorală, anunțau că s-au apucat de refacerea drumului “în regie proprie”, nemaișteptând banii de la Guvern ( n.m.– alocare pentru zonele calamitate de inundații, din toată țara). Un zel care, se spune acum, în 2022-2023, se pare că nu ar fi fost tocmai legal. Și, în plus, s-ar putea dovedi că este mai degrabă aducător de necazuri decât de beneficii.Totuși, banii de la Guvern aveau să vină încă din luna septembrie 2021. Și nu puțini, vreo 7 milioane de lei. O parte dintre aceștia, aproximativ 1 milion de euro, fiind posibil ca, la un moment dat, să fie considerați prejudiciu, în lucrări efectuate fără avizele necesare.
Fără avizele obligatorii la demararea oricărei construcții (conform legii), aviz al gospodăririi apelor sau aviz de mediu, lucrările au fost începute atât în zona Cheile Tătarului cât și la un podeț, de asemenea avariat, din zona platoului Padina-Peștera.
După mai multe încercări de semnalare a situației cel puțin ciudate, de la Dâmbovița și răspunsuri, din partea autorităților statului, în care se spune, practic, că nici bine nu a fost că lucrările au fost demarate în acest fel, dar și ca responsabilitatea pentru acest lucru ar fi pe nicăieri, senatorul Dragoș Popescu a sesizat (la finalul lui 2022) Prefectura Dâmbovița, pentru anularea, în contencios administrativ, a unor autorizații de construire.
Răspunsul Prefecturii Dâmbovița este un fel de : “Poate aveți dreptate, dar noi n-avem ce face”, trimițând petentul către ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții), instituție ce, la rândul său, răspunsese anterior, spunând însă că “nu-i nicio problemă”, cu toate că Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației spusese că “este o problemă, de legalitate”. De fapt, problema de la Dâmbovița, cu DJ 714 nu este nicidecum singulară:
“La nivel național, multiple construcții private de acest fel (“pod” sau “traversare curs de apă” in sensul L107/1996) au primit autorizații de gospodărire a apei emise în baza unor dosare vădit incomplete.(…) În urma demersurilor efectuate pe astfel de cazuri concrete identificate, in ianuarie 2021, un raport al Corpului de Control al Primului Ministru (nr.8530/31.12.2021) concluziona ca în perioada ian. 2018- dec. 2019:
- la nivel national ABA-urile si SGA-urile din subordine reușiseră perfomanța de a aplica doar 46 de avertismente si 9 amenzi
- la nivel national ABA-urile si SGA-urile din subordine au emis 760 de autorizatii de gospodărire a apei in baza unor dosare incomplete pentru constructii (poduri) executate fără un aviz de gospodarire a apei
- Institutiile cu cele mai putine amenzi aplicate (zero – ABA Mures, ABA Arges Vedea, ABA Siret) sunt si institutiile cu cele mai multe autorizatii emise in mod ilegal (352, 161, 101)
- numarul denunturilor penale facute de ABA-uri si SGA-urile din subordine pentru executarea de constructii fara aviz si exploatarea lor fara autorizatie este atat de mic incat nu se face nici o mentiune in legatura cu acesta. “
După cum se precizează într-un studiu de caz realizat recent.
Indiferent cum se va încheia “problema” cu reabilitarea DJ 714, din zona Cheile Tătarului, cert este că saga DJ 714 este încă departe de a fi închisă . Mai ales că există inițiative parlamentare de modificare a legilor actuale în domeniul construcțiilor, prin care avizele amintite anterior, în caz de schimbare a legii, ar deveni mai mult… facultative. În august 2022, CJ Dâmbovița, prin președintele instituției, anunța că DJ 714 va intra într-un program de reabilitare parțială (4,5 km), prin programul național “Anghel Saligny” (n.m..- programul acela cu bani dați de pomană, de Stat, în proiecte unde nu stă nimeni să vegheze cum și în ce fel sunt făcute, contează doar cu cine ești prieten și din ce partid faci parte, pentru a primi cadoul)
„Lucrările fac parte din proiectul Consiliului Județean Dâmbovița. Vorbim de modernizarea DJ 714 sector Bolboci – contur lac Bolboci – Cheile Tătarului. De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, împreună cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke aAttila, am semnat și contractul de finanțare a acestor lucrări, valoarea sumei asigurate fiind de 9.830.000 de lei”,
Declarație Corneliu Ștefan, președinte CJ DB, în august 2022
În plus, la final de 2022, tot CJ DB anunța că s-a mai făcut un studiu de fezabilitate pentru un proiect de reabilitare integrală a DJ 714 plus construire a unui segment nou de drum (finanțare din fonduri europene de acestă dată):
“Valoarea estimată a proiectului se ridică la peste 326.000.000 de lei, TVA inclus. Drumul județean DJ714 va asigura legătură cu Stațiunea Turistică de Interes Național Padina-Peștera și, la fel de bine de precizat, va avea impact uriaș asupra dezvoltării turismului în toată zona montană dâmbovițenă”, spunea Corneliu Ștefan.
Concluzia?
Una singură: Sunt bani de dat, pentru DJ 714. De luat, are cine să îi ia.
Să nu ne facem griji, zic!