De decenii, deja, prea preocupați să numere succese (și “succesuri”) electoral-politice, în fapt efemeride cu valoare reală doar în plan personal, eventual, realizări doar închipuit colective, dar prezentate ca atare, conform unui algoritm politicianist bine structurat, “ai noștrii” (n.m.- cei cu putere de decizie) se fac (prefac) că nu văd o realitate și o stare de fapt ce tind să se cronicizeze. Educația, școlară în primul rând, este, în ceea ce poate fi caracterizat doar astfel, într-o cădere liberă.
Cum subiectul nu poate fi epuizat în câteva rânduri, decât, eventual, doar într-o analiză superficială și fără nicio valoare, de data aceasta m-am limitat la prezentarea unor date, “fierbinți” ce e drept, ce sunt revelatoare din mai multe puncte de vedere, și am amânat o prezentare mai amplă și măcar vag exhaustivă, pentru o altă ocazie.
În urmă cu doar câteva ore (n.m.- 28 iunie 2023), Ministerul Educației a publicat rezultatele de la Evaluarea Națională 2023. Examentul acela al trecerii de la gimnaziu la liceu, ceea ce, altă dată, purta denumirea de “Treapa întâi” Nu întâmplător am adus aminte de acest lucru, pentru că, pentru prima dată în ultimele două decenii, în 2023, media obținută la Evaluarea Națională ( două probe, cel mai ades) este singurul criteriu de admitere la liceu (plus o cerere).
Într-un an marcat de protestul cadrelor didactice (vezi detalii și aici- Valahia Media), în multe părți din țară, varinta adoptată pentru Evaluarea Natională 2023 a fost, probabil, unica soluție. În condițiile unui examen ușor, așa declară mulți, cel puțin, a ieșit la iveală, poate mai pregnant decât cu alte ocazii, o realitate tristă: Multe județe se scufundă într-un analfabetism sistemic, poate funcțional, iar viitorul “sună” rău. Chiar mai rău decât lasă aparențele să se vadă. În condițiile unor subiecte facile, așadar, Ministerul Educației a anunțat că:
Rata de participare în sesiunea 2023 a examenului a fost de 95,3%: 154.115 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți din totalul absolvenților înscriși: 161.652.
Din Dâmbovița am “numărat” vreo 3800.
În ultimii doi ani, rata de prezență a înregistrat următoarele valori: 93,9% în sesiunea 2021, respectiv 95,5% în sesiunea 2022.Dintre cei 154.115 elevi prezenți, 117.507 au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 76,2% (76,8% în anul 2021, respectiv 82,3% în anul 2022). 23,8% dintre elevi au obținut medii sub 5, față de 17,73% în anul 2022. Procentul din sesiunea 2023 este comparabil cu cel din anul 2021 (23,2%) și egal cu cel din anul 2020 (23,8%).
Sursa Date: Ministerul Educației
Foto: Date site Ministerul Educației, Evaluare Națională 2023, în Dâmbovița
Nu peste tot însă. În Dâmbovița ( județ unde lucrările scrise ale absolvenților de clasa a VIII-a au fost evaluate digitalizat în cadrul programului-pilot derulat de Ministerul Educației) s-a înregistrat un procent de medii mai mari sau egale cu 5 de: 69,2% (76,6% – sesiunea 2022, prima în care a fost derulat proiectul). Ceea ce plasează județul Dâmbovița între județele din țară cu cel mai mic procent al notelor de peste 5, la nivel național. Doar Teleorman (62,1%), Călărași (63,2%), Vaslui (63,7%) și Botoșani (66,2%) fiind într-o poziție mai defavorabilă decât Dâmbovița., într-un clasament dominat de județul Cluj (87,4%) și Brăila (82,8%).
Sursa foto hartă: Ministerul Educației, via hotnews.ro
Dâmbovița, adică unul dintre cele mai rurale județe din țară, cu peste 68% din populație locuind în mediul rural (cel mai rural din regiunea Muntenia Sud, mai rural și decât județele depopulate, ca Giurgiu sau Teleorman < vezi mai jos foto>) ajunge între ultimele din țară și educațional.
Iată un alt criteriu. Tot la Evaluarea Națională 2023, la nivel național, s-au înregistrat 429 de medii de 10.
94 dintre acestea au fost în Capitală. În top 5 urmează județele Iași – 28, Cluj – 24, Dolj – 23 și Argeș -19. La polul opus se află județele Caraș Severin, Covasna, Giurgiu, Harghita și Tulcea, unde niciun elev nu a obținut media 10, potrivit rezultatelor la Evaluare Națională 2023. După cum anunță tot Ministerul Educației:
Cu doar două note de 10, județul Dâmbovița ocupă locul 8, de la coadă la cap, înscrindu-se, din păcate, și la acest criteriu, în categoria “falimentului anunțat“.
Foto: Rezultate DB, Evaluare Națională, Boldat cele două medii de 10 (sursa: Ministerul Educației)
Cu o populație rurală covârșitor majoritară, mai mult ca aproape oriunde în altă parte, în România, fapt ce aduce cu sine multe tare structural-sociale, dar și minusuri evidente, tot social, cu un nivel de educație (cea reală) mai mult decât îngrijorător, relevat sporadic de astfel de exemple, precum cele de la Evaluarea Națională 2023, cu o perpetuă confiscare politic-electorală la nivel de structuri educaționale, dar și cu o unidirecționalitate a votului politic, indiferent de argumentele candidaților, sau lipsa acestora, și cu încercări mai degrabă timide de aliniere la prezent, unul ce să depășească granița limitativă, măcar geografic dacă nu mai mult, a regiunii din care face parte (Muntenia Sud), Dâmbovița privește spre viitor cu ochii …la trecut. Mai degrabă. Asta dacă mai este cazul să se gândească la un viitor mai bun.