Este, din nou, (și) în Dâmbovița, campanie electorală. Chiar dacă, probabil, erau foarte puțini cei care mai aveau chef de așa ceva și, probabil, și mai puțini, cei care ar fi crezut că se mai poate așa ceva, la atât de scurtă vreme după anul unicat electoral, 2024 (n.m.- patru runde de alegeri, europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare).
Fără a mai readuce în prim-plan amănuntele (dar și toată povestea), cert este că România încearcă, încă o dată, să-și aleagă un președinte, iar asta după încercarea nereușită din 2024. După lupte “seculare”, ce au durat vreo 3 luni, s-a hotărât ca data de 4 mai 2025 să fie momentul în care mai tragem (n.m.– la sorți, nu altceva) o dată, cu doar câțiva dintre cei ce au concurat și în 2024 (doar 5 din 11).
Sursa colaj foto: libertatea.ro ( captură pagină articol ); Candidații de pe buletinul de vot al alegerilor prezidențiale din 2025
Concret, pe buletinul de vot, se vor regăsi:
poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte) poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România) poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal) poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent) poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent) poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent) poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).
Cam asta ar fi singura certitudine, pentru că, în rest, la capitolul “cine pe cine susține”, confuziile sunt mari. Nu numai la alegători, ci inclusiv pe la partide. Cam la toate. O imagine concludentă, a confuziei, poate fi chiar la Dâmbovița, acolo unde, alegătorilor dâmbovițeni (majoritari psd-iști, cum s-a dovedit la ultimele alegeri), PSD-ul le spune să voteze cu Crin Antionescu, un PNL-ist, asta în vreme ce, chiar și pe pagina oficială a partidului (de facebook), se merge înainte cu Ponta, “cel mai bun” (n.m.- adică deputatul PSD de Dâmbovița, mai nou, ce, în continuare, apare pe frontispiciul paginii de FB a PSD Dâmbovița, deși, în teorie a fost dat afară din PSD). Așa excludere, mai rar, trebuie să recunoaștem!
Foto: Captură pagina oficiala de facebook a PSD Dâmbovița (2 aprilie 2025)
Psd-iștii nu sunt singurii, de altfel, cu confuzii electorale (mai mult sau mai puțin voite), în ceea ce privește candidatul ce va fi susținut la prezidențialele din 2025, dar exemplul anterior era cel mai elocvent / flagrant. cel puțin la momentul actual.
Dincolo de alegerile prezidențiale, tot în data de 4 mai, vor avea loc și alegeri locale, în nu mai puțin de 19 localități din țără (inclusiv în întreg județul Bihor, pentru președintele Consiliului Județeanj, după ce președintele ales, în 2024, Ilie Bolojan, a ajuns senator, șef al Senatului și, ulterior, președinte interimar al României).
Foto: Colaj ilustrativ Valahia Media (articol – mandat , al primarului de la Gura Ocniței, pierdut în instanță)
Între cele 19 localități din România, ce vor avea parte de alegeri locale, în data de 4 mai 2024, se numără și comuna dâmbovițeană Gura Ocniței, asta după ce edilul șef al comunei (Sorin Ioniță, PSD) și-a pierdut mandatul, în urma unei decizii a Instanței (click pe link, pentru detalii)
În cazul alegerilor locale, nu este definitivată lista de candidați, aceștia putănd depune candidaturi abia din data de 9 aprilie 2025. Din ce se știe, până acum, PSD și AUR sigur candidează, cu reprezentanți, pentru obținerea “fotoliului” de primar la Gura Ocniței .În rest… rămâne de văzut. Campania electorală pentru alegerile locale va fi una mai scrurtă, decât de obicei, de doar două săptâmâni, în 2025 (perioada 19 aprilie – 3 mai 2025).
Foto: Panouri pregătite pentru afișaj electoral la Târgoviște, 03 aprilie 2025 (afișajul electoral va fi permis abia din data de 4 aprilie 2025)
Momentan (vezi imagine mai sus), lumea încă se gândește, în Dâmbovița, la ce va urma, materialele electorale nefiind încă amplasate pe panourile special desemnate în acest sens, în orice localitate (n.m.– pentru alegerile prezidențiale; pentru alegerile locale,în Dâmbovița, va exista afișaj electoral doar pe raza comunei Gura Ocniței).
Foto: Panouri pregătite pentru afișaj electoral la Târgoviște, 03 aprilie 2025 (afișajul electoral va fi permis abia din data de 4 aprilie 2025)
De altfel, este bine de precizat că există și reguli (destul de multe) și în ceea ce privește promovarea electorală la aceste alegeri (în special pentru cele prezidențiale). Iată, pe scurt, despre ce este vorba, conform Biroului Electoral Central (BEC):
“La alegerile pentru preşedintele României din anul 2025 este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.
Totodată, art. 1 alin. (1) din Hotărârea AEP 9/2025 prevede că pentru ca un material să fie considerat material publicitar politic, acesta trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: să fie pregătit, editat, prelucrat, plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic; să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare; să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, al unei alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţe electorale, clar identificat.
„Indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio şi de televiziune, precum şi al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conţină următoarele informaţii: o indicaţie privind faptul că reprezintă un material publicitar politic; candidatul sau formaţiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele şi adresa de e-mail, precum şi adresa poştală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formaţiunilor politice; o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art. 3 pct. 11 şi 12 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, atunci când este cazul; o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite; codul unic de identificare al mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă conform art. 34 alin. (13) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
„În concluzie, în campania electorală, materialele publicitare politice pot fi utilizate de către persoanele care sunt sau dobândesc calitatea de actori politici, cu respectarea prevederilor legale referitoare la etichetare”, precizează Biroul Electoral Central. Tot BEC mai spune că :
Este important de reţinut faptul că atât comunicările care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului, cât şi opiniile publice exprimate în nume personal de către alte persoane decât actorii politici nu constituie materiale publicitare politice, aspect reglementat, fără echivoc, la art. 1 alin. (2) din Hotărârea AEP 9/2025.“
Cu alte cuvinte (important de precizat acest lucru, pentru că au existat temeri, justificate, în acest sens), nu va fi reintrodus delictul de opinie. Cel puțin declarativ, iar o părere exprimată, în spațiul media, în timpul campaniei electorale, nu va fi interpretată ca publicitate electorală mascată (nedeclarată).
Măcar atât, am putea spune.
Pentru restul… rămâne de văzut.
Asta pentru că ” bine ați (re)venit în campania electorală” va fi mott-ul următoarele 30 de zile (mai peste tot). Vorba vine, “bine”! Bineînțeles.