Într-o lume ce tinde, pe zi ce trece, să aleagă a nu mai crede în nimic, cu atât mai puțin într-un virus (SARS-CoV-2, Covid-19) ce a dat peste cap istoria, o știre, de fapt mai multe, despre așa numita tulpină braziliană a noului coronavirus, tinde să se strecoare fără a băgată în seamă. Până la urmă Brazilia e la celălalt capăt al lumii, iar România…tot așa. Totuși:
În urmă cu 2 zile (8 martie 2021) INSP – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a fost informat, de către laboratorul INBI Balș, că în România au fost confirmate două cazuri de infectare cu SARS-COV-2, cu varianta braziliană P.1. a SARS-CoV-2.
Este vorba despre un bărbat în vârstă de 38 de ani, din Mun. București, simptomatic, având condiții medicale preexistente, fără istoric de călătorie și fără contact cunoscut cu caz confirmat cu COVID 19. Al doilea caz este un bărbat, în vârstă de 57 de ani, tot din Mun. București, simptomatic, având condiții medicale preexistente și care ar proveni dintr-un focar de colectivitate cu 3 cazuri, sursa posibilă fiind unul dintre colegi.
Nimic nou, încă două cazuri de îmbolnăvire, în România, pe lângă cele câteva sute de cazuri noi la care a fost diagnosticată prezența tulpinii sud-africane sau a celei britanice. Niciun motiv de panică, niciun motiv de prezenta informația mai mult decât în categoria “și altele”, eventual. Totuși, în afară de România, unde luatul în bășcălie, a absolut orice, este sport național, o astfel de informație stârnește îngrijorare. De ce?
Miercuri (10 martie 2021) Brazilia a raportat, pentru prima dată, peste 2000 de decese (covid-19) în doar 24 de ore, mai precis 2.349 de decese noi .
“Suntem în cel mai sever moment al pandemiei din Brazilia, rata transmisiei cu mutaţiile face pandemia şi mai gravă. Anul 2021 va fi în continuare foarte dur”, a declarat pentru AFP Margareth Dalcolmo, pneumolog şi cercetător la Fiocruz, un bine-cunoscut institut de sănătate publică.
Un studiu preliminar, citat de cei de la nytimes.com, arată că așa numita tulpină braziliana a covid-19 (apărută în regiunea Manaus-Amazonia) se dovedește a fi nu doar mult mai contagioasă, dar se pare că poate reinfecta persoanele ce deja se vindecaseră de alte versiuni ale virusului. Chiar și cu vaccin efectuat, spun cei de la nytimes, se pare că există o posibilitate crescută ca noua tulpină braziliană să poată reinfecta persoanele, ce deja au trecut prin boală sau au făcut vaccin.
Reginea Manaus (Amazonas) din Brazilia a fost lovită de primul val al coronavirusului în perioada aprilie-mai 2020 și, ulterior, s-a sperat că s-a atins imunitatea de turmă.În septembrie 2020, pandemia a lovit din nou regiunea, iar în ianuarie 2021 numărul de cazuri noi a explodat, mai rău decât în primul val. Spitalele au fost sufocate de pacienți, iar sistemul medical este în pragul colapsului (în întrega Brazilie). Vinovat? Noua tulpină, denumită P.1, ce devenit dominantă în statul Amazonas.
Vaccinul CoronaVac, produs de chinezi, este folosit pe scara largă în Brazilia, alături de cel produs de AstraZeneca. Vaccinul produs de chinezi s-a dovedit a fi mai puțin efeicient în fața noii tulpini braziliene a virusului, astfel că în Brazilia, epidemia cunoaște, în aceste momente, vârfuri la care nu se mai aștepat nimeni, spun cei de la NYTimes.
Just over 5.8 million Brazilians — roughly 2.6 percent of the population — had received at least one dose of a Covid-19 vaccine as of Tuesday, according to the health ministry. Only about 1.5 million had received both doses. The country is currently using the Chinese-made CoronaVac — which laboratory tests suggest is less effective against P.1 than against other variants — and the one made by the British-Swedish pharmaceutical company AstraZeneca.
The New York Times-4 martie 2021
De altfel și datele oficiale (de la nivel mondial) arată, fără dubii, ca țara cunoaște o revenire în forță a pandemiei și, fără măsuri suplimentare (eventual restrictive în privința circulației) Brazilia riscă să se scufunde într-o criză fără precedent.
Majoritatea statelor braziliene au înăsprit restricţiile, în urmă cu câteva zile (debutul lunii martie), contrar celor recomandate de Jair Bolsonaro, presedintele Braziliei, care a minimizat în mod constant pandemia şi s-a opus oricărei închideri a magazinelor, în numele păstrării locurilor de muncă.
La începutul lunii martie, Bolsonaro le-a transmis brazilienilor „să nu se mai vaite” în privința Covid-19, într-un discurs în care critica măsurile impuse pentru stoparea pandemiei. (sursa g4media.ro).
În România orice măsură suplimentară de restricție, în momentul de față (martie 2021), este privită cu reticență, cu neîncredere sau de-a dreptul întâmpinată cu proteste. După un an de pandemie, părem mai degrabă dornici a nega până și existența unui pericol evident, în numele câștigării unei iluzorii libertăți de expresie. Este rezultatul unei comunicări deficitare făcute de autorități, și, pe deasupra, a unei opoziții politice constante, față de orice restricție, nu bazată pe argumente solide, ci mai degrabă făcută doar pentru câștigarea unui capital electoral. Pe de altă parte, realitatea este una mult mai complicată, ce excede, cu siguranță, spațiul de siguranță în care ne-am autoclaustrat, adică România, un spațiu în care ne place să credem că nimic nu ne atinge și, în concluzie, orice este dincolo de noi nu ar trebui să ne intereseze.