CJ Dâmbovița are buget (2021). Cât și cum este împărțit? Deocamdată e “secret”+ cu ce proiect uriaș se laudă (Video)

Începând cu data de 16 aprilie, Consiliul Județean Dâmbovița are buget, pentru anul în curs. Mai târziu ca niciodată (n.m. după jumătatea lunii aprilie) executivul județean a aprobat, într-o ședință de consiliu, alocările bugetare pentru anul în curs. Dincolo de justificarea întârzierii prin tardivitatea aprobării bugetelor de la nivel național (ce este corectă, măcar în parte) bugetul județului Dâmbovița este, momentan cel puțin, un secret. Asta pentru că, la deja 24 de ore distanță de momentul aprobării bugetului, nimeni nu a comunicat ce s-a aprobat (detaliat) și cum s-a aprobat. Nici măcar ce a fost supus aprobării, de fapt.

În plus, pentru prima dată, ședința de consiliu județean, în care a fost aprobat cel mai important proiect de hotărâre al anului în curs, a fost doar o afacere internă (nu a fost comunicată decât pe site-ul propriu al CJD o invitație la sedința din 16 aprilie, invitație publicată cu doar câteva ore înainte de eveniment, adică în data 15 aprilie, acțiune ce oricum nu este decât un compromis, obligatoriu legal, invitația nefiind adresată cuiva anume sau într-un spațiu cu vizibilitate publică extinsă).

Pentru corectitudine, trebuie precizat că există (tot pe site-ul CJ Dâmbovița) o propunere de buget pentru anul 2021 (obligație legală), din data de 25 martie 2021. O propunere ce nu are decât o relevanță minoră, una fiind propunerea afișată, pentru așa numita dezbatere publică (care public?) și alta fiind proiectul ce ajunge la vot, în ședința de CJ, acolo unde exista și o detaliere, pe capitole și instituții, a alocărilor bugetare.

Exact ce lipsește, cu alte cuvinte, și în momentul de față, adică când deja vorbim de un buget aprobat. În concluzie, momentan cel puțin, doar cei câțiva aleși (34) au habar despre ce s-a votat/aprobat. Si mai ales cât, la capitolul alocări bugetare în anul 2021, pentru județul Dâmbovița.

O altă informație ar fi că noul președinte al CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan (PSD) și noua majoritate a CJ Dâmbovița (n.m. tot PSD, ca și înainte de 2020) au ales să comunice doar ce doresc, iar reprezentanții celorlalte forțe politice din CJ Dâmbovița (PNL și Pro România) doar să tacă și, împreună cu majoritatea, să voteze departe de ochii lumii, ce e bine. Pentru cine?

Ce comunică noul președinte al CJ Dâmbovița (pe pagina personală de facebook) este că:

Așa cum am promis, este un buget dedicat dezvoltării și investițiilor în județul nostru. Principalele axe vizate prin alocările bugetare au fost investițiile în infrastructura rutieră, în sănătate, educație, turism și antreprenoriat, mediu și sport.

Programul Județean de Dezvoltare Locală este o altă componentă importantă a acestui buget. Am vrut ca instituția pe care o conduc să pună la dispoziția primarilor din județul nostru un instrument financiar care să le permită investiții noi, de la infrastructura de drumuri, apă și canalizare, până la cabinete medicale și dispensare.

Postare facbook, Corneliu Ștefan-16 aprilie 2021

Cu alte cuvinte: “vax albina, crema puca” (n.m. un nimic făcut celebru de Constantin Tănăse, în perioada interbelică, în scheciurile sale, pentru cei care au dubii cu privire la sensul expresiei). În lipsa unor documente ( nu mai zic de o transparență a dezbaterii de la votarea bugetului) afirmația despre dezvoltare și investiții este egală cu zero. Mai mult chiar, “secretizarea”, cel puțin în momentul de față, a informației, lasă loc tuturor speculațiilor posibile, în special celei (îndreptățită) că, în continuare, bugetele locale ( nu numai) sunt tot un rezervor de drenaj al banilor publici…către cine trebuie.

• 

• 

În schimb, tot CJ Dâmbovița, a organizat, în data de 16 aprilie (în aceiași zi în care a fost votat bugetul județului) o amplă campanie de mediatizare a ceea ce a fost denumit cel mai amplu proiect de dezvoltare din județul Dâmbovița- Lansarea studiului de prefezabilitate pentru Inelul 2 de centură – drum de legătură care va spori accesibilitatea în zona urbană a municipiului Târgoviște.

Proiectul (ce se ar putea beneficia de finanțare din fonduri europene, progamul POIM) are o valoare de 751.101.646 de lei, adică aproximativ 156 de milioane de euro, la cursul actual de schimb). Ce ar presupune proiectul:

Inelul 2 de centură (varianta ocolitoare) va diminua semnificativ atât traficul în comunele Aninoasa, Șotânga, municipiul Târgoviște, Dragomirești și Ulmi, dar va prelua și din transportul greu care tranzitează comuna Doicești.

Lungimea totală a traseului este de 15,28 km. Se vor realiza 4 benzi, câte două pe sens, iar fiecare bandă va avea 3,5 m. Zona dintre cele două sensuri va fi delimitată cu parapete de tip semigreu de 3m lățime. Ca și suprafață a drumului, inclusiv bretele, aceasta este de 392.840 mp. Drumul de centură va avea 2.400 metri de poduri și pasaje care, însumate, au suprafața de 60.000 mp.

Inelul de centură va fi prevăzut cu 5 intersecții amenajate cu sensuri giratorii sau noduri rutiere, o turbogirație la intersecția cu DN71, 9 pasaje rutiere și 3 poduri peste cursurile de apă pe care le întâlnește.

Sursa- Comunicat de presă CJ Dâmbovița-16 aprilie 2021

Toate bune și frumoase. Cu doar o completare, ce nu există în comunicatul oficial al CJ Dâmbovița: pentru prima dată de inelul 2 de centură, la Târgoviște, s-a vorbit, aplicat cel puțin, cu tot cu documentație adică, în perioada 2008-2009, adică atunci când era depusă cerere de accesare fonduri europene pentru Inelul 1 de centură (doar reabilitare) de la Târgoviște. Cu 11-12 ani în urmă.

• 

• 

În momentul de față (2021) proiectul de reabilitare a centurii Târgoviștei a piedut finanțarea europeană (88 de milioane de lei, bani pierduți încă de prin 2015) și încă nu este finalizat (va fi finalizat, cu fonduri proprii, de administrația târgovișteană + ajutor financiar de aproximatv 10 milioane de lei de la CJ Dâmbovița, în anul 2021). Proiectul pentru inelul 2 de centură de la Târgoviște este la faza studiului de prefezabilitate, adică acea fază în care se fac planuri (și se plătesc și sume deloc de neglijat pentru ele) iar ulterior se așteaptă aprobarea finanțării. Există mii de studii de prefezabilitate, la nivel național, în ultimele 2 decenii, pentru proiecte de mare anvergură (infrastructură, în general) ce au fost făcute de 1-2-3 sau chiar 5 ori (au o durată de valabilitate limitată), iar proiectul în sine nu a fost realizat niciodată. Poate nu este cazul și cu inelul 2 de centură de la Târgoviște, dar istoria recentă mai degrabă ar conduce către o altă concluzie.

Până la concluzii (cele finale), însă, s-ar putea să mai treacă vreo 10-15 ani.