Este de-a dreptul un “blestem”, spun mulți, deja. România a rămas în doar 4 oameni? Nimeni altcineva nu mai poate să facă nimic, doar ei știu, doar ei pot și, din păcate, România a ajuns aproape de marginea prăpastiei (financiar vorbind), după ce ei, cei care pot, au condus.
Rândurile anterioare sunt doar concluzia, pe scurt, a celor mai recente “mișcări” de pe scena politică-administrativă din România.
Pe scurt
Foto: Klaus Iohannis în Dâmbovița, alături de primarii dâmbovițeni de la PNL (noiembrie 2021)
Cu un mandat (al doilea) încheiat în data de 21 decembrie 2024, Klaus Iohannis este în continuare președinte al României, iar asta pentru că, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din acest an, fără a oferi, nici până acum, argumentele capitale, atât de necesare, cu privire la această decizie (detalii și aici). Alegeri unde Klaus Iohannis nu mai putea să participe, conform Constituției. Totuși, prevalându-se de o decizie a CCR, actualul președinte rămâne în funcție (cel puțin până acum) și nu pare că ar vrea să părăsească locul prea curând. Există, încă, teoretic măcar, posibilitatea ca după alegerea unui nou președinte al Senatului acesta să devină președinte interimar al României (conform Constituției), dar nimic nu lasă să se întrevadă că această posibilitate este luată în calcul la Cotroceni.
Foto: Marcel Ciolacu, la Petrești, în județul Dâmbovița (noiembrie 2022)
Cu un Guvern ce a devenit interimar, din data de 20 decembrie (momentul în care a fost învestit în funcție noul Parlament al României), Marcel Ciolacu (PSD) este actualul premier al României, dar și, din câte se pare, viitorul. În ciuda faptului că a declarat că a înțeles mesajul de la alegerile parlamentare și prezidențiale, în special acestea din urmă, transmis de români, Marcel Ciolacu nu se dă dus de la Palatul Victoria. Coaliția guvernamentală, rezultată din noua aritmetică parlamentară (adică PSD+PNL+UDMR+minorități), una din care a fost exclus USR-ul, considerat prea reformist, a venit cu aceiași variantă de premier: adică Marcel Ciolacu. Și urmează a fi anunțat, de Klaus Iohannis, ca persona desemnată să formeze și viitorul Guvern. Adică tot cel vechi, dar doar reșapat, pe ici, pe colo. În punctele neesențiale. Atât au înțeles, de fapt, că a votat românul, de curând.
Foto: Crin Antonescu, la Digi24.ro, în noiembrie 2022 (declara “ce fac eu acum nu mai e de interes public” și că nu mai e “interesat de politică”)
Tot astăzi (23 decembrie 2024), coaliția de guvernare a anunțat, prin Ilie Bolojan (președinte PNL), că îl va propune pe Crin Antonescu ca și candidat comun la alegerile prezidențiale (când vor avea loc). Fostul președinte al liberalilor este considerat doar un șomer de lux (detalii și aici), în ultimii 10 ani acesta neavând niciun loc de muncă. Crin Antonescu a ocupat, în 2012, pentru aproximativ două luni, poziția de președinte interimar al României (având calitatea de președinte al Senatului României, la acea vreme). Ulterior, din 2014, după ce a anunțat că se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale (n.m.– Klaus Iohannis a fost propulsat de PNL, în locul său) Antonescu a ieșit din prim-plan, nemaiavând niciun loc de muncă.
Foto: Victor Ponta, la Târgoviște, octombrie 2024
Și parcă, pentru ca tabloul să fie perfect, și cealaltă jumătate, a ceea ce în 2012 purta numele de alianța USL (Uniunea social-liberală, adică PSD+PNL), în speță Victor Ponta, a fost readusă în prim plan. După ce a câștigat, din postura de cap de listă, postul de deputat, din partea PSD Dâmbovița, la recentele alegeri parlamentare, Victor Ponta, copreședinte al USL în 2012, alături de Crin Antonescu, a revenit și în funcțiile de conducere ale statului. Acesta va fi președintele unei comisii parlamentare, la Camera Deputaților. De asemenea,, în continuare, este consilier al lui Marcel Ciolacu, adică fostul și următorul premier al României.
În și mai puține cuvinte: Spun peste tot că au înțeles mesajul românilor, dar, de fapt, nu se schimbă mai nimic. Același președinte de țară, același premier, aceleași partide la conducerea țării, plus o reactivare a structurilor din 2012 (USL-ul), prin aducerea în prim plan a lui Crin Antonescu și Victor Ponta.
Iar asta după mai multe runde de alegeri, în special parlamentare și prezidențiale, în 2024, în care a fost extrem de clar că voința populară, exprimată la vot, a fost ceva mai nuanțată, dacă nu chiar diferită total, față de ceea ce a fost până acum.
Atât s-a putut?